Conferinţa Mazars „Companii mai bune pentru societăţi mai bune“. ESG ajunge în toate colţurile businessului şi societăţii. Mediul de business şi guvernul trebuie să fie cu un pas înaintea trendului

♦ „Adoptând transparenţa şi practicile de guvernanţă corporativă, creăm o integrare de valoare pe termen lung, combatem riscurile şi creştem încrederea stakeholderilor.“

ESG (environmental, so­cial, and corporate go­ver­nance – grija faţă de mediu, de comuni­tate şi buna guvernan­ţă) ajun­ge în toate colţurile busi­nessului şi so­cietăţii. Mediul de business şi guvernul trebuie să fie cu un pas înaintea trendului, a fost una dintre concluziile desprinse din con­ferinţa „Companii mai bune pentru societăţi mai bune: Afa­ceri pregătite pentru viitor, conduse de stiluri de leadership îndrăzneţe“, rea­lizată de Mazars cu sprijinul ZF şi CCIFER – camera de comerţ şi in­dustrie fran­ceză în România.

„Viteza schimbării este mare. Noi, la fel şi guvernul, trebuie să fim primii care facem paşii. Mă uit în această sală şi în România şi prind curaj, pentru că avem companii şi lideri de business care să facă faţă pro­vocărilor care nu sunt deloc uşoare.  Am realizat că ESG ajunge în toate colţurile businessului şi societăţii“, a spus Dino Ebneter, country mana­ging partner al Mazars România.

Compania de consultanţă şi audit Mazars, împreună cu ZF şi cu camera de comerţ franceză în România (CCIFER) au organizat conferinţa „Companii mai bune pentru societăţi mai bune: Afaceri pregătite pentru viitor, conduse de stiluri de leadership îndrăzneţe“. Discuţiile s-au axat pe transformările din business, care trebuie să fie în acord cu schimbările de la nivelul societăţii. Astfel, inclu­derea strategiilor de sustenabilitate în business devine o necesitate.

„Sustenabilitatea este o compo­nentă foarte importantă în strategia noastră de business. În Carrefour, pen­tru că vrem să fim în topul pre­ferinţelor pentru clienţi, punem suste­nabilitatea în mijlocul strategiei pe care o avem. În primul rând, pentru mine, a fi sustenabil înseamnă a fi local. În Carrefour, pentru produsele fresh, avem mai mult de 1.000 de producători locali“, a spus, în cadrul conferinţei, Julien Munch, CEO-ul Carrefour România şi preşedintele CCIFER.

Răzvan Butucaru, partener şi li­derul practicilor de servicii financiare şi consultanţă la Mazars România, a prezentat rezultatele studiului Mazars „Bold leadership for a sustainable future: C-suite barometer 2023“.

„În anul 2022 încrederea liderilor a scăzut un pic în legătură cu viitorul companiilor comparativ cu 2021, dar stăm mult mai bine decât în 2020. Ju­mătate dintre liderii de business afir­mă că businessul va creşte organic, prin re­surse proprii, urmează alianţe­le şi par­teneriatele strategice şi apoi fuziunile şi achiziţiile“, a spus el. Conjunctura economică, mai ales inflaţia, rămâne în topul îngrijorărilor companiilor: „La factorii care influ­enţează evoluţia busi­nessurilor în pe­rioada următoare - pe primele două poziţii apar conjunctura economică, reflectată în inflaţie, în creşterea cos­tului vieţii, precum şi creşterea preţu­rilor la resurse/energie sau limitarea acestora, aspecte care au fost gene­rate direct de conjunctura politică şi geopolitică în care ne aflăm.“ Cei

15 speakeri ai evenimentului au vor­bit despre toate provocările pe care le aduc schimbările de la nivelul socie­tăţii sau nevoia de protecţie a mediu­lui, dar şi cum le-au abordat.

Dino Ebneter, country managing partner, Mazars România

► Această conferinţă serveşte ca un catalizator pentru schimbare, discuţii interesante şi încura­ja­rea companiilor de a modela businessul şi so­cie­tatea. Un obiectiv primar al acestei conferinţe este să explorăm cum guvernanţa corporativă poate susţine agenda de dezvoltare sustenabilă.

► Ca lideri de business, avem responsabilitatea de a crea organizaţii care nu doar generează profit, dar contribuie şi pozitiv la societate şi mediu. Adoptând transparenţa şi practicile de guvernanţă corporativă, creăm o integrare de valoare pe termen lung, combatem riscurile şi creştem încrederea stakeholderilor.

► Provocările sunt uriaşe. Avem nevoie de lideri vizionari şi curajoşi, care să conducă schimbarea în organizaţii. Acest spirit ne-a adus aici astăzi: să inspirăm şi să învăţăm de la fiecare, să împărtăşim succesul şi eşecurile şi să explorăm căi noi pentru progres.

► Adiţional, această conferinţă de astăzi va săpa mai adânc în rolul tehnologiei în facilitarea transparenţei businessului. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, tehnologia a devenit un declanşator şi un catalizator pentru inovaţie.

► Digitalizarea poate spori transparenţa în arii precum raportarea financiară sau impactul asupra mediului.

Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor

► Marea schimbare în ceea ce priveşte directiva CSRD se referă la faptul că instituţiile cu peste 250 de angajaţi vor trebui să înceapă să raporteze indicatori de sustenabilitate şi guvernanţă corporativă. Înainte vorbeam despre companiile cu 500 de angajaţi, iar acum am scăzut la 200 de angajaţi şi un business de peste 20 mil. euro cifră de afaceri sau 40 mil. euro active. În acest fel, câmpul companiilor vizate este mai mare.

► Dacă vorbim de guvernanţa corporativă la nivelul companiilor de stat, există 216 companii deţinute direct de guvern, adică peste 7% din PIB-ul României. Şi pentru companiile statului vor exista indicatori de sustenabilitate care vor fi raportaţi şi vor fi spre consultare publică. Este un pas important pe care companiile statului îl fac pentru a fi în linie cu respectarea CSRD, dar şi cu guvernanţa corporativă în general.

Răzvan Butucaru, partner, financial services & advisory leader, Mazars

► 86% dintre liderii de companii au încredere în modul în care vor evolua afacerile în perioada următoare. Conjunctura economică, un factor nou introdus în statisticile din ultimii ani, reprezintă o ameninţare pentru 62%. 32% vor să investească în trasformarea digitală a companiilor, iar 29% spun că vor să investească în implementarea unor strategii noi de sustenabilitate sau în revizuirea celor deja existente.

► Jumătate dintre liderii de business afirmă că businessul va creşte organic, prin resurse proprii, urmează alianţele şi parteneriatele strategice, iar apoi fuziunile şi achiziţiile.

► Factorii care influenţează evoluţia businessurilor în perioada următoare: pe primele două poziţii apar conjunctura economică, reflectată în inflaţie, în creşterea costului vieţii, precum şi creşterea preţurilor la resurse/energie sau limitarea acestora, aspecte care au fost generate direct de conjunctura politică şi geopolitică în care ne aflăm.

► Un index al încrederii liderilor arată că aceştia sunt foarte încrezători în a face faţă noilor tehnologii, în a gestiona modul de lucru hibrid versus cel fizic şi sunt confortabili cu implementarea standardelor ESG. La polul opus se regăseşte încrederea liderilor în a gestiona conjunctura actuală: presiunile economice, presiunea inflaţiei, lipsa forţei de muncă şi contextul legat de creşterea preţurilor la resurse. În acest contex, indicele de încredere a scăzut în 2022 la 37%, de la 44% în 2021.

Adela Jansen, board member şi vicepreşedinte CCIFER

► Transformările structurale presupun de regulă şi schimbări de mentalitate. Un mix de competenţe, o dezvoltare continuă a echipelor de management.

► Tot mai multe studii menţionează diversitatea ca un factor producător de bunăstare. Cu alte cuvinte mai multă performanţă, indiferent cum o numim, diversitate în general de competenţe, background, dar şi de egalitate de gen.

► După aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, aderarea la standardele OECD reprezintă un adevărat proiect de ţară în care trebuie să revedem legislaţie, strategii, practici ca să putem să aderăm la un astfel de club.

Julien Munch, CEO Carrefour România & preşedintele CCIFER

► Am fost plă­cut impresionat să văd că în stu­diu (al Mazars – n. red.) este o concentrare ma­re pe suste­na­bilitate. Cred că este o res­ponsa­bi­litate. Indiferent dacă eşti o companie publică sau o companie privată, cred că trebuie să aduci acest subiect în agendă, pentru a fi parte din societate.

► Sustenabilitatea este o componentă foarte importantă în strategia noastră de business. În Carrefour, pentru că vrem să fim în topul preferinţelor pentru clienţi, punem sustenabilitatea în mijlocul strategiei pe care o avem. În primul rând, pentru mine, a fi sustenabil înseamnă a fi local. În Carrefour, pentru produsele fresh, avem mai mult de 1.000 de producători locali.

► Colectăm plastic, baterii. În termeni de impact, am decis să închidem luminile când ieşim din magazin.

Călin Matei, CEO, Groupama Asigurări

► O companie se poate uita la sustena­bilitate şi poate să o privească ca pe o altă birocra­ţie, ca pe o nouă raportare, sau se poate uita din pers­pec­tiva unui potenţial punct de diferenţiere în piaţă. Ca o oportu­nitate de a face lucrurile diferit.

► Pentru com­panie, angajaţii reprezintă cea mai valoroasă resursă pe care o avem la dis­poziţie. Digita­lizare există, dar clienţii noştri au nevoie de consiliere, au nevoie de cele mai multe ori să interacţioneze cu un om. În acest context, capacitatea companiei de a reţine oamenii, de a creşte efectivul, de a menţine talentele, reprezintă un pilon extrem de important în strategia instituţiei. Investiţiile în factorul uman sunt cruciale. Dacă nu faci in­vestiţii în fiecare zi în oameni, nu o să ai ta­len­te, nu o să ai dezvoltare, o să te plafonezi.

Dragoş Neacşu, board member, Bucharest Stock Exchange

► Am pornit la începutul acestui an cu un comitet de guvernanţă climatică în cadrul consiliului de administraţie, pe care l-am iniţiat alături de doi dintre colegi, tocmai în ideea de a crea acest cadru, de a deschide uşile Electrica către părţile interesate, alături de care să putem schimba idei, evalua experienţe relevante.

► Vrem să fundamentăm o strategie de sustenabilitate în T3. Mizăm şi pe implicarea activă a investitorilor în aşa fel încât să putem seta obiective pe termen lung.

Daniela Iliescu, director executiv ROPEA şi board member, Patria Bank

► Conceptele de ESG şi sustenabilitate în lumea investitorilor financiari şi a capitalului privat au dobândit şi o conotaţie suplimentară şi anume s-au dus către conceptul de impact investing, pe care îl vedem prezent deja de cel puţin zece ani mai ales în pieţele internaţionale.

► Conceptul de impact investing nu este similar 100% cu conceptul de ESG. El înseamnă urmărirea unui câştig şi de natură socială sau de mediu, pe lângă câştigul financiar. El are trei componente esenţiale – obiectivul de a avea the triple bottom line (financiar, social şi de mediu).

Alin Ioaneş, CEO, Rombat

► După cum bine ştiţi, cred că 90% dintre strategiile pe care managementul unei companii doreşte să le pună în apli­care eşuează în momentul în care sunt implementate şi ne întrebăm de multe ori de ce eşuează aceste strategii. Cred că o condiţie esenţială e să creezi tracţiune în cadrul oamenilor cu care lucrezi, iar strategiile respective să fie ancorate în valorile companiei.

► Fără ca oamenii să rezoneze la aceste strategii, fără ca oamenii să fie parte din această implementare, fără ca oamenii să fie acel liant între stakeholderi şi companie, nu cred că reuşim să ducem mai departe ceea ce ne planificăm.

Etienne Loulergue, CFO, BRD

► Am investit foarte mult în securitatea ci­bernetică. În pri­mul rând, în oameni, pentru a crea echipe şi pentru a dez­volta expertiza acestora. De asemenea, am investit foarte mult în hardware şi software, precum şi în training. Este un subiect foarte important şi pentru clienţi.

► Băncile nu sunt atât de des ţinta hackerilor. Se poate observa că cele mai recente atacuri cibernetice au fost asupra instituţiilor publice şi industriei energetice. Am investit milioane de euro în fiecare an în securitatea cibernetică.

Marius Poşa, reprezentantul Ministerului Digitalizării

► Dacă vorbim de PNRR, avem componenta C7 care există la noi în mod preponderent. Ne-am atins jaloanele, iar acum urmează ca în cererile de plată să începem să implementăm şi să luăm efectiv aceşti bani. Cred că o să depăşim bine ţinta de 85-90% grad de absorbţie la nivelul fodurilor euro­pene, poate chiar să ne apropriem de 100%.

► Din perspectiva statului, digitalizarea înseamnă un viitor mai bun pentru o viaţă mai bună (a better future for a better life). Viitorul trebuie să fie cu o componentă de digitalizare foarte preponderentă. Înseamnă să economisim timp şi nervi.

Ioan Cocan, managing partner, Tremend

► În perioada COVID s-a pro­dus cea mai mare transfor­mare digitală din istorie. Acum traversăm o perioadă cu inflaţie ridicată şi din această perspectivă, businessurile care au probleme cu adaptarea trebuie să înceapă să se trasforme digital. În unele industrii digitalizarea a început deja.

► Pentru digitalizare trebuie bani foarte mulţi. În cazul bugetului investit, ideea este de a crea valoare în sine sau să creşti veniturile sau să scazi costurile, să creezi eficienţă.

Ella Chilea, audit partner, Mazars in Romania

► Există o nevoie clară de reformă în zona digitalizării. Este nevoie de un suport colectiv pentru a îmbunătăţi digitalizarea în România.

► Transfor­marea digitală a devenit unui dintre principalii piloni în cadrul strategiei Mazars. Motivele principale care ne-au făcut să vedem în transformarea digitală un aspect extrem de important au fost concurenţa din piaţa serviciilor de consultanţă, care aduce o presiune foarte mare asupra onorariilor.

Bianca Vlad, tax partner, Mazars in Romania

► În zona de fiscalitate, mediul de business a fost foarte activ în ultimii 15 ani. În 2015, mediul de business s-a dus către stat şi a cerut să înceapă această digitalizare pe motiv că Româ­nia era ţara din Europa care colectează cel mai puţin ca procent din PIB din taxele pe care ar trebui să le colecteze.

► Din pache­tele cerute de mediul de afaceri au fost şi declaraţiile SAF-T. Astăzi probabil că nimeni nu ar mai cere aşa ceva. Spre exemplu, Polonia a implementat în 2016 un pachet de SAF-T care acoperea în principal raportările de TVA, rezultat o singură dată pentru toţi contribuabilii. Rezultatele s-au văzut în 2-3 ani.

Aleš Tausche, CIO, Generali Romania

► Inteligenţa artificială este utilizată în zone mai specifice şi specializate. În cazul nostru, o găsim în căutarea în baze de date şi generarea de segmente de clienţi. De asemenea, o utilizăm în analiza pentru rezolvarea dosarelor şi detectarea fraudelor.

► Cred că este important să subliniem faptul că întotdeauna există şi o persoană umană în spatele analizei realizate de inteligenţa artificială. Decizia finală este luată de către un om.