Clasamentul celor mai mari cluburi şi baze sportive din România este dominat de cluburile de fotbal din ţară, astfel că „sportul rege“, care beneficiază de cea mai mare popularitate pe plan local, aduce şi cele mai multe venituri, potrivit datelor platformei Termene.ro. Din zece cele mai mari cluburi şi baze sportive de pe plan local, doar două companii nu fac parte din lumea fotbalului.
FCSB, clubul controlat de George Becali, nu este campion doar pe teren, ci şi în business, fiind cea mai mare companie din sport, cu afaceri de 73 milioane lei în 2022, însă în scădere faţă de 2021, când cifra de afaceri a fost de 98,9 milioane lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.
Medusa Hotel International, a doua firmă din clasamentul celor mai mari baze şi cluburi sportive, este firma care controlează Stejarii Country Club, unul dintre singurele baze sportive din ţară care are standarde europene şi poate fi comparat cu bazele europene. Stejarii Country Club este clubul deţinut indirect de Ion Ţiriac. Clubul are un centru de fitness, piscine interioare şi exterioare, terenuri de tenis şi squash, studiouri de pilates şi arte marţiale, saune uscate şi cu aburi, un spa, cât şi un club pentru copii. La toate acestea se adaugă şi vestiare, parcare şi un restaurant. Politica clubului este de a avea maximum 2.500 de membri, iar admiterea în comunitatea clubului este posibilă doar în situaţia retragerii unui alt membru.
Clubul de fotbal CFR Cluj a avut anul trecut afaceri de doar 35 milioane lei, în uşoară creştere faţă de anul anterior, însă compania care controlează clubul a avut pierderi de 17 milioane lei, faţă de pierderi de 43 milioane lei cu un în urmă.
În clasament, următoarele locuri sunt ocupate de U Craiova, Farul Constanţa şi Rapid, acestea fiind cluburile care au reuşit să obţină venituri de peste
20 milioane lei în 2022. Rapidul a reuşit să îşi crească veniturile de aproape patru ori într-un singur an, de la 5,6 milioane lei în 2021 la 21,7 milioane lei în 2022. Anul trecut, în acţionariatul Rapid a intrat omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.
Veniturile clubului Dinamo au stagnat în 2022, însă a reuşit să îşi reducă la jumătate pierderile. Anul acesta, Red&White Management, acţionarul majoritar al Dinamo, a pornit o campanie de finanţare prin platforma de crowdfunding, astfel că orice fan al clubului de fotbal putea să devină acţionar cu minimum de 1.000 de euro. La începutul lunii august, acţionarul Dinamo a anunţat închiderea campaniei de finanţare ca urmare a faptului că suma minimă de 100.000 de euro nu a fost strânsă. Cu toate acestea, acţionarii Dinamo vor ca, după ieşirea din insolvenţă a companiei, să pornească o nouă campanie de finanţare.
Deşi fotbalul aduce cei mai mulţi bani în sportul local, cei mai mari jucători din piaţă nu ajung nici măcar la venituri de 100 milioane lei pe an. Performanţele din business se reflectă şi în teren.
Spre comparaţie, în fotbalul european se discută despre sute de milioane şi miliarde de euro. Veniturile UEFA (Union of European Football Associations) s-au ridicat la peste 5,7 miliarde de euro în sezonul 2020-2021, în creştere de la puţin peste 3 miliarde de euro în sezonul anterior, potrivit Statista. În sezonul 2005-2006 veniturile UEFA s-au ridicat la 700 de milioane de euro. Fotbalul european, mai ales marile cluburi de fotbal de pe continenta, beneficiază de sume foarte mari, incomparabile cu ceea ce e întâmplă pe plan local. Veniturile totale ale pieţei europene de fotbal au ajuns în sezonul 2019-2020 la peste 25 de miliarde de euro.
Pe plan local, piaţa cluburile şi bazelor sportive, formată din 751 de companii, a avut venituri de 452 milioane lei în 2022, potrivit datelor Registrului Comerţului. Businessul sportiv creşte uşor, însă avansul este mult prea lent, ceea ce arată dimensiunea pieţei sportive locale, cât şi interesul oamenilor pentru mişcare şi sport în general.
Cifra de afaceri înregistrată de cluburile şi bazele sportive în 2022 a fost la cel mai înalt nivel din ultimii ani, trendul pieţei nu a fost unul ascendent, ci cu suişuri şi coborâşuri, având în vedere că pandemia a afectat direct businessul acestora.
Anul trecut, bazele şi cluburile sportive au avut 1.800 de angajaţi, în scădere faţă de 2021, când numărul angajaţilor din aceste companii a fost de peste 2.000.
