Firmele de pe piata serviciilor de business outsourcing au inceput sa intampine probleme in ceea ce priveste gasirea fortei de munca necesare, in conditiile in care solicitarile vizeaza tot mai multe limbi straine "de nisa", mult mai greu de gasit decat cele de larga circulatie.
CreAterea pietei de profil, a numarului de ofertanti si, implicit, aparitia unor noi criterii de selectie determina ca oferta de forta de munca disponibila sa nu corespunda cerintelor - asa sustin angajatorii care au fost prezenti la targul de oportunitati de cariera "Bucharest Career Event".
Madalina Motora, senior HR consultant la firma de recrutare Manpower Romania, spune ca in ultimul timp din ce in ce mai multe companii si-au creat centre de business outsourcing in zona, externalizandu-si practic relatia cu clientii de la nivel international si regional.
"Multe dintre acestea isi localizeaza activitatea in Romania tocmai pentru cunostintele de limbi straine pe care le intalnesc la oamenii de aici, numai ca nu prea ii mai gasesc", a declarat ea.
Motora a precizat ca, pe langa deja clasicele limbi straine de circulatie internationala - engleza, franceza, italiana -, au inceput sa se caute foarte mult si limbile de nisa, cum ar fi cele estice sau nordice, care nu se bucura de foarte multi cunoscatori, dar care au devenit extrem de cerute.
Problemele au aparut mai ales pe partea de call-center, unde stapanirea excelenta a limbilor straine este absolut necesara. De asemenea, ar mai putea avea de suferit centrele de contabilitate, care presupun comunicarea cu managerii straini, sau cele de pe partea de IT help-desk.
In plus, a precizat Motora, tinerii au inceput si ei sa se orienteze catre alte domenii. Multi dintre acestia, a observat ea, tind sa minimalizeze importanta unor posturi, cautand inca de la inceputul carierei posturile de management, chiar daca nivelul de experienta nu le justifica asteptarile.
Insa, potrivit consultantului Manpower, ofertele salariale pentru tinerii absolventi care vor sa lucreze in centrele de business outsorcing au cunoscut o crestere consistenta in ultima perioada, ajungand in prezent la un nivel de 200-400 de euro lunar si putand atinge chiar valori mai mari, in functie de cerinte si de competente.
Motora a mentionat ca Manpower primeste din partea firmelor de pe piata de profil solicitari de angajari de pana la 100 de persoane in fiecare luna. In viziunea sa, una dintre solutiile pentru acoperirea acestor nevoi ar fi parteneriatele cu universitatile de profil, care trebuie sa constientizeze nevoile pietei si, mai departe, sa modifice curicula sau sa mareasca oferta de locuri scoase la concurs pentru anumite catedre de limbi straine.
"Cerem un nivel excelent de cunoastere a unei limbi straine, insa aceasta pare uneori o problema chiar in cazul studentilor de la facultatile de profil", a afirmat Raluca Brad, recruiter in cadrul diviziei de Customer Relationship Management a Softwin. Cu toate acestea, a adaugat ea, compania nu intampina neaparat dificultati in a gasi persoanele potrivite, ci mai ales in a le retine.
"Angajam tineri, mai ales studenti, care dupa o perioada de aproximativ un an se specializeaza si incep deja sa caute in alte parti", a explicat recruiterul.
Compania Genpact Romania, care furnizeaza servicii de business outsourcing pentru afacerile din Europa de Vest ale grupului General Electric si ale altor multinationale, a recrutat din septembrie anul trecut pana acum 200 de persoane si urmareste sa atraga inca alte 200 pana la sfarsitul anului.
"Majoritatea joburilor disponibile acum pentru tineri vin de la companiile care nu cer calificare inaintata. Ma refer la cele din costumer service, din outsourcing pentru diferite procese, cum ar fi cele de contabilitate sau de IT help-desk", a precizat Crina Ilie, recruitment manager in cadrul Genpact.
Ea a mai precizat ca natura afacerii a facut ca, in timp, criteriile de selectie ce privesc limbile straine sa nu mai presupuna doar cunoasterea limbii engleze, ci si a unei a doua limbi europene.
"Cele mai grele cautari au fost cele pentru limbile nordice, pentru ca nu le regasim la Universitatea din Bucuresti. Spre exemplu, cea mai apropiata facultate unde se studiaza limba finlandeza o gasim de-abia la Cluj", a mai afirmat Ilie.
Reprezentantii facultatilor de profil confirma faptul ca numarul absolventilor iesiti din sectiile de limbi straine de circulatie restransa este redus, insa spun ca numarul de locuri puse la dispozitie de catedrele respective este proportional cu cererea.
"Candidatii sunt foarte interesati de unele sectii, cum ar fi cele de japoneza sau araba, insa mult mai putine decat altele, cum ar fi cele de limbi slave sau nordice", a declarat prof.dr. Alexandra Cornilescu, decan al Facultatii de Limbi Straine din cadrul Universitatii Bucuresti.
Potrivit acesteia, anual ies in jur de 40-50 de absolventi din sectiile de limbi slave si alti 40 din cele de limbi nordice.
Mai mult, a precizat Cornilescu, exista presiuni din partea Universitatii de a oferi o paleta mai restransa de limbi straine, care sa ofere insa o siguranta financiara ridicata.
"Nu avem succes nici cu anumite limbi precum ceha sau poloneza, care au o anumita traditie si sunt totusi limbi vorbite in spatiul Uniunii Europene", a mai spus decanul.
Cu toate acestea, reprezentantii facultatii sustin ca sunt dispusi sa dialogheze cu firmele de profil si sa tina cont de nevoile acestora, in masura in care acestea le-ar propune un dialog pe aceasta tema.
Ei precizeaza ca in prezent exista chiar un parteneriat cu o astfel de firma, insa adauga ca nu au fost contactati si de alti agenti din acest sector sau de firmele de recrutare.
"Eu vreau sa ma amagesc inca cu ideea ca invatamantul de limbi straine este ofertant", a mai spus Cornilescu. liviu.alexandrescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
