Patru dintre cei mai cunoscuţi executivi de pe piaţa locală credcă în România nu există lideri - dictatori în sens negativ, ci maidegrabă lideri ambiţioşi, capabili să-şi "crească" angajaţii atâtde bine, încât aceştia să se poată transforma mai apoi înantreprenori. Ştiu liderii români să-şi formeze succesori? Ce şi-ardori executivii de top să lase în urmă? După ce trebuie să seghideze un manager pentru a deveni un adevărat lider?
Pentru omul de afaceri Marius Ghenea, de al cărui nume se leagăfondarea retailerului de electrocasnice, electronice şi produse ITFlamingo, lider poate fi numit cel care are posibilitatea de a creageneraţii succesive 
de lideri - antreprenori.
"Suntem pe punctul de a schimba o paradigmă: marea majoritate abusinessurilor de succes nu au fost realizate de mari antreprenori,ci de echipe de antreprenori. De aceea, în prezent nu se poatevorbi de lideri dictatori, pentru că nu pot exista echipe dedictatori", a spus Ghenea, proprietarul grupului Fit Distribution,cu activităţi de distribuţie IT şi comerţ online, prezent la uneveniment organizat de Fundaţia Post Privatizare şi editura CurteaVeche Publishing.
Şi Dragoş Roşca, CEO al fondului de investiţii GemisaInvestments, crede că nu există lideri agresivi pe piaţa locală, cilideri carismatici, care ştiu să-şi valorifice angajaţii şi să seghideze după principii clare de business.
"Companiile nu sunt democraţii, în care şefii să fie aleşi deangajaţi. Rolul liderului este de a duce mai departe o viziune, uncrez care a stat la baza succesului afacerii şi ale cărui deciziisă fie apreciate. Nu cred în leadershipul dictatorial negativ, credîn genul de lider care îi ascultă pe cei din jurul lui, care arecapacitatea de a utiliza talentele dintr-o companie", a spusRoşca.
Pe de altă parte, Mihaela Berciu, consultant de imagineacreditat de Association of Image Consultants International,consideră că şi în corporaţii, la fel ca în şcoală, cei maiapreciaţi lideri sunt cei mai stricţi.
"Liderul este un dictator într-o mică măsură, pentru că este unom care ştie ce vrea, care crede în ideile pe care le are, opersoană ambiţioasă care poate să transmită dorinţa de a luptaalături de angajaţii săi pentru a reuşi", spune Berciu, care esteşi autor al ghidului vestimentar pentru femei de carieră "Ţinutapentru succes".
Pentru ca un manager să ajungă să fie considerat lider, arenevoie de ani buni de experienţă de business şi de capacitatea de adezvolta angajaţii cu care lucrează odată cu compania, un rolimportant în acest sens avându-l comunicarea.
"Nivelul de leadership din România nu este acelaşi cu celoccidental. Liderul din ziua de azi nu este un dictator, este un omcare îi trage pe ceilalţi după el şi care creează discipoli", aprecizat Rucsandra Hurezeanu, directorul general şi proprietarulcompaniei Ivatherm, singurul producător român de dermatocosmeticepe bază de apă termală Herculane.
Însă nu de aceeaşi părere sunt angajaţii, care, afectaţi derestructurările pe care mediul privat le-a făcut anul trecut, aufost nevoiţi să preia sarcinile colegilor concediaţi pe aceleaşisalarii sau chiar pe salarii mai mici, într-un mediu de lucru multmai stresant.
"Până la finele lui 2008, ştiai clar care e oferta şi condiţiilede muncă, iar decizia era a ta dacă accepţi să rămâi sau să pleci.În prezent, în companii se practică o dictatură liberă: şeful îţispune că abia acum, cu criza, ai început să lucrezi cu adevărat şiîţi dă tot mai multe responsabilităţi, pe bani mai puţini. Esteconştient că nu ai unde pleca şi că trebuie să-l suporţi", spuneOctavian S., 24 de ani, area manager în cadrul filialei locale aunei firme de merchandising.
Cine le sunt succesorii
Studiile efectuate la nivel global arată că majoritatealiderilor din cele mai puternice companii au dezvoltat planuri desuccesiune pentru angajaţii- cheie, însă specialiştii din domeniulresurselor umane spun că managerii români nu vor să audă de ideeaexistenţei unei persoane care ar putea să le ia locul. Motivul? Setem că vor rămâne fără job.
Totuşi, Marius Ghenea, care este în prezent proprietarulgrupului Fit Distribution, cu activităţi de distribuţie IT şicomerţ online, spune că, pe lângă faptul că ar avea o serie desuccesori, în cadrul grupului său există o parte de manageri şiantreprenori care conduc şi deţin afacerea alături de el.
"Eu nu sunt implicat operaţional, iar la nivel de leadershipsunt mai degrabă un lider de viziune care încearcă să participlealături de manageri în luarea deciziilor strategice. În ceea cepriveşte managementul şi leadershipul cotidian, am o echipă foartevaloroasă, formată în mare parte din foşti colaboratori de-ai meidin companii precum Flanco sau Flamingo, oameni cu multăexperienţă", a mai spus Ghenea.
Spre exemplu, Traian Cristea, directorul general al FitDistribution, şi-a început cariera acum 13- 14 ani în cadrulFlamingo, a fost directorul general al primului magazin alcompaniei din Craiova, a dezvoltat business plan-ul Flamingo înţară şi a mai deţinut funcţia de director general al companieipentru regiunea Balcani. De asemenea, directorul de marketing alFit Distribution este fostul director de marketing din echipainiţială a Flanco. "Toamna trecută, când am făcut ultima achiziţie(pcgarage.ro- n.r.), integrarea şi consolidarea businessului aufost relativ simple şi eficiente tocmai pentru că am avut aceastăechipă valoroasă, care s-a implicat imediat. În momentul în care ampreluat afacerea, antreprenorul şi fondatorul ei s-a retras şi nu acontribuit decât pentru o perioadă scurtă de tranziţie, iar dacă nuar fi existat o echipă de management cu stil de antreprenor şi deleadership nu ar fi reuşit o astfel de integrare", a adăugatGhenea, care a rulat afaceri de aproximativ 30 de milioane de euroanul trecut, majoritatea (19 mil. euro) provenind din mediulonline, prin intermediul Fit Distribution.
Şi în cadrul companiei Neogen, care deţine cel mai mare portalde internet de pe piaţa locală, există un manager care ar putea săpreia conducerea companiei în cazul în care directorul general arrenunţa la funcţia actuală.
"Este vorba de Andreea Covaci, care este angajată de aproape unan pe funcţia de Chief Operating Officer. Ne gândim la succesiuneşi am angajat-o tocmai în această idee, pentru că este un bunmanager, iar eu sunt deja de aproape zece ani în cadrul Neogen", aexplicat Fusu. Neogen are în prezent aproximativ 70 de angajaţi,efectivul de personal fiind în scădere faţă de 2008,când depăşea100 de angajaţi. Compania a renunţat mai ales la angajaţii dinţările din regiune în care businessul nu era profitabil.
"Cheia motivării sunt transparenţa şi sinceritatea. Noi le-amarătat angajaţilor că pierdem 50.000 de euro pe lună, le-am spus cătrebuie să ne reducem din ambiţii în ceea ce priveşte extindereainternaţională şi creşterea gamei de produse oferite", mai spuneFusu. Neogen a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri deaproximativ 2 milioane de euro (din care 1,3 milioane de euro auprovenit din încasările site-ului de recrutare BestJobs), înscădere faţă de 2008, când a fost de 3 milioane de euro.
Liderii români vor să vândă repede
Executivii de top din companiile locale nu-şi doresc ca în urmalor să rămână o universitate care să le poarte numele, ci vor săvadă cum succesorii lor dezvoltă afacerea începută de ei cu succesşi cum îşi amintesc
de la cine au învăţat ceea ce ştiu.
"Mi-ar plăcea ca cei care mă urmează să-mi urmeze exemplul, săfacă tot ceea ce am făcut şi eu legat de afaceri, să aibă dorinţade a face cât mai bine anumite lucruri, să-şi amintescă ce auînvăţat de la mine şi să spună că le-a fost util", a mai spusRoşca.
Totodată, el crede că denumirea unui business după numelefondatorului reprezintă o dovadă de mare vanitate şi narcisism,care ar putea naşte neîncredere în rândul angajaţilor - avertizaţiîncă de la început despre cine este liderul în companie.
"Nu cred foarte mult în acest tip de branding, care ar puteaduce la formalizarea businessului. Brandurile mari din ultimii ani,precum Ikea, BMW sau Zara nu mai sunt branduri patronimice", maispune Roşca.
CEO-ul Gemisa crede că cea mai importantă este etica în afaceri,pentru că există foarte mulţi oameni de business care şi-au creatafacerile fără principii etice, iar mediul de afaceri a devenitastfel «corupătorul» pentru guvernanţi şi politicieni.
"Businessul este un drum foarte lung- marii lideri şi-audezvoltat businessurile după mulţi ani, spre exemplu, nimeni nuştia de Warren Buffett în anii '70. Liderii români nu au rezistenţăla efort, ei vor ca după 4 sau 5 ani să-şi vândă businessul",adaugă Roşca.
Ce vor angajaţii de la lideri: sinceritate şiincredere
Angajaţii caută, în general, la un lider sinceritate,capacitatea de a anticipa, inspirare, competenţă, corectitudine,sprijin, inteligenţă şi încredere, arată rezultatele unui studiuinternaţional legat de cele mai importante calităţi pe care trebuiesă le aibă un lider.
"Un lider este ca un comandant de navă: trebuie să beneficiezede încrederea celorlalţi, care trebuie să fie siguri că este destulde competent pentru a-i duce la destinaţie. Dacă lucrezi de multtimp într-o companie, pe aceeaşi poziţie şi nu eşti promovat,înseamnă că cineva nu are încredere în tine. Un lider adevărat estecapabil să construiască încredere", a spus Anthony Silard,directorul executiv al Executive Leadership Institute din SUA, careface coaching pentru manageri din companii precum Disney, IBM ,General Electric sau Bank of America. Liderii trebuie să înveţesă-i asculte pe angajaţi, să-i lase să-şi exprime gândurile şi săle acorde întreaga atenţie atunci când sunt într-o discuţie.
La rândul lor, angajaţii trebuie să fie atenţi atunci când aude-a face cu şefi care au dificultăţi în ascultare, utilizândtehnici simple prin care să le capteze atenţia. Spre exemplu, înloc să-l întrebe pe şef «Ce să fac în legătură cu asta?», trebuiesă aducă o notă personală pentru a-i stârni interesul: «Ce părereai despre propunerea pe care o fac în legătură cu acest lucru?»
Există unii oameni de afaceri care s-au născut lideri, iar alţiicare trebuie să-şi dezvolte abilităţile de lider cu ajutorultrainingurilor sau al programelor educaţionale de business.
"Programele de MBA pot oferi managerilor instrumente prin caresă devină lideri într-o oarecare măsură, sau, dacă sunt dejaconsideraţi lideri, îi pot ajuta să-şi dezvolte acele abilităţi.Însă un program educaţional care garantează că formează lideri nuexistă", susţine Alina Vasile, country manager al programului deMBA oferit pe piaţa locală de City College, International Facultyof the University of Sheffield.
Prin cursurile unui program de MBA, liderii ar trebui să-şiîmbunătăţească abilităţile soft, referitoare la felul în carecomunică sau îşi motivează angajaţii - abilităţi care le lipsesc,în general, managerilor locali şi celor din regiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
