Trebuie să fii „dictator“ ca să fii un lider de succes în afaceri? Ce parere aveti?

Patru dintre cei mai cunoscuţi executivi de pe piaţa locală cred că în România nu există lideri - dictatori în sens negativ, ci mai degrabă lideri ambiţioşi, capabili să-şi "crească" angajaţii atât de bine, încât aceştia să se poată transforma mai apoi în antreprenori. Ştiu liderii români să-şi formeze succesori? Ce şi-ar dori executivii de top să lase în urmă? După ce trebuie să se ghideze un manager pentru a deveni un adevărat lider?

Pentru omul de afaceri Marius Ghenea, de al cărui nume se leagă fondarea retailerului de electrocasnice, electronice şi produse IT Flamingo, lider poate fi numit cel care are posibilitatea de a crea generaţii succesive de lideri - antreprenori.

"Suntem pe punctul de a schimba o paradigmă: marea majoritate a businessurilor de succes nu au fost realizate de mari antreprenori, ci de echipe de antreprenori. De aceea, în prezent nu se poate vorbi de lideri dictatori, pentru că nu pot exista echipe de dictatori", a spus Ghenea, proprietarul grupului Fit Distribution, cu activităţi de distribuţie IT şi comerţ online, prezent la un eveniment organizat de Fundaţia Post Privatizare şi editura Curtea Veche Publishing.

Şi Dragoş Roşca, CEO al fondului de investiţii Gemisa Investments, crede că nu există lideri agresivi pe piaţa locală, ci lideri carismatici, care ştiu să-şi valorifice angajaţii şi să se ghideze după principii clare de business.

"Companiile nu sunt democraţii, în care şefii să fie aleşi de angajaţi. Rolul liderului este de a duce mai departe o viziune, un crez care a stat la baza succesului afacerii şi ale cărui decizii să fie apreciate. Nu cred în leadershipul dictatorial negativ, cred în genul de lider care îi ascultă pe cei din jurul lui, care are capacitatea de a utiliza talentele dintr-o companie", a spus Roşca.

Pe de altă parte, Mihaela Berciu, consultant de imagine acreditat de Association of Image Consultants International, consideră că şi în corporaţii, la fel ca în şcoală, cei mai apreciaţi lideri sunt cei mai stricţi.

"Liderul este un dictator într-o mică măsură, pentru că este un om care ştie ce vrea, care crede în ideile pe care le are, o persoană ambiţioasă care poate să transmită dorinţa de a lupta alături de angajaţii săi pentru a reuşi", spune Berciu, care este şi autor al ghidului vestimentar pentru femei de carieră "Ţinuta pentru succes".

Pentru ca un manager să ajungă să fie considerat lider, are nevoie de ani buni de experienţă de business şi de capacitatea de a dezvolta angajaţii cu care lucrează odată cu compania, un rol important în acest sens avându-l comunicarea.

"Nivelul de leadership din România nu este acelaşi cu cel occidental. Liderul din ziua de azi nu este un dictator, este un om care îi trage pe ceilalţi după el şi care creează discipoli", a precizat Rucsandra Hurezeanu, directorul general şi proprietarul companiei Ivatherm, singurul producător român de dermatocosmetice pe bază de apă termală Herculane.

Însă nu de aceeaşi părere sunt angajaţii, care, afectaţi de restructurările pe care mediul privat le-a făcut anul trecut, au fost nevoiţi să preia sarcinile colegilor concediaţi pe aceleaşi salarii sau chiar pe salarii mai mici, într-un mediu de lucru mult mai stresant.

"Până la finele lui 2008, ştiai clar care e oferta şi condiţiile de muncă, iar decizia era a ta dacă accepţi să rămâi sau să pleci. În prezent, în companii se practică o dictatură liberă: şeful îţi spune că abia acum, cu criza, ai început să lucrezi cu adevărat şi îţi dă tot mai multe responsabilităţi, pe bani mai puţini. Este conştient că nu ai unde pleca şi că trebuie să-l suporţi", spune Octavian S., 24 de ani, area manager în cadrul filialei locale a unei firme de merchandising.

Cine le sunt succesorii

Studiile efectuate la nivel global arată că majoritatea liderilor din cele mai puternice companii au dezvoltat planuri de succesiune pentru angajaţii- cheie, însă specialiştii din domeniul resurselor umane spun că managerii români nu vor să audă de ideea existenţei unei persoane care ar putea să le ia locul. Motivul? Se tem că vor rămâne fără job.

Totuşi, Marius Ghenea, care este în prezent proprietarul grupului Fit Distribution, cu activităţi de distribuţie IT şi comerţ online, spune că, pe lângă faptul că ar avea o serie de succesori, în cadrul grupului său există o parte de manageri şi antreprenori care conduc şi deţin afacerea alături de el.

"Eu nu sunt implicat operaţional, iar la nivel de leadership sunt mai degrabă un lider de viziune care încearcă să participle alături de manageri în luarea deciziilor strategice. În ceea ce priveşte managementul şi leadershipul cotidian, am o echipă foarte valoroasă, formată în mare parte din foşti colaboratori de-ai mei din companii precum Flanco sau Flamingo, oameni cu multă experienţă", a mai spus Ghenea.

Spre exemplu, Traian Cristea, directorul general al Fit Distribution, şi-a început cariera acum 13- 14 ani în cadrul Flamingo, a fost directorul general al primului magazin al companiei din Craiova, a dezvoltat business plan-ul Flamingo în ţară şi a mai deţinut funcţia de director general al companiei pentru regiunea Balcani. De asemenea, directorul de marketing al Fit Distribution este fostul director de marketing din echipa iniţială a Flanco. "Toamna trecută, când am făcut ultima achiziţie (pcgarage.ro- n.r.), integrarea şi consolidarea businessului au fost relativ simple şi eficiente tocmai pentru că am avut această echipă valoroasă, care s-a implicat imediat. În momentul în care am preluat afacerea, antreprenorul şi fondatorul ei s-a retras şi nu a contribuit decât pentru o perioadă scurtă de tranziţie, iar dacă nu ar fi existat o echipă de management cu stil de antreprenor şi de leadership nu ar fi reuşit o astfel de integrare", a adăugat Ghenea, care a rulat afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro anul trecut, majoritatea (19 mil. euro) provenind din mediul online, prin intermediul Fit Distribution.

Şi în cadrul companiei Neogen, care deţine cel mai mare portal de internet de pe piaţa locală, există un manager care ar putea să preia conducerea companiei în cazul în care directorul general ar renunţa la funcţia actuală.

"Este vorba de Andreea Covaci, care este angajată de aproape un an pe funcţia de Chief Operating Officer. Ne gândim la succesiune şi am angajat-o tocmai în această idee, pentru că este un bun manager, iar eu sunt deja de aproape zece ani în cadrul Neogen", a explicat Fusu. Neogen are în prezent aproximativ 70 de angajaţi, efectivul de personal fiind în scădere faţă de 2008,când depăşea 100 de angajaţi. Compania a renunţat mai ales la angajaţii din ţările din regiune în care businessul nu era profitabil.

"Cheia motivării sunt transparenţa şi sinceritatea. Noi le-am arătat angajaţilor că pierdem 50.000 de euro pe lună, le-am spus că trebuie să ne reducem din ambiţii în ceea ce priveşte extinderea internaţională şi creşterea gamei de produse oferite", mai spune Fusu. Neogen a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de euro (din care 1,3 milioane de euro au provenit din încasările site-ului de recrutare BestJobs), în scădere faţă de 2008, când a fost de 3 milioane de euro.

Liderii români vor să vândă repede

Executivii de top din companiile locale nu-şi doresc ca în urma lor să rămână o universitate care să le poarte numele, ci vor să vadă cum succesorii lor dezvoltă afacerea începută de ei cu succes şi cum îşi amintesc de la cine au învăţat ceea ce ştiu.

"Mi-ar plăcea ca cei care mă urmează să-mi urmeze exemplul, să facă tot ceea ce am făcut şi eu legat de afaceri, să aibă dorinţa de a face cât mai bine anumite lucruri, să-şi amintescă ce au învăţat de la mine şi să spună că le-a fost util", a mai spus Roşca.

Totodată, el crede că denumirea unui business după numele fondatorului reprezintă o dovadă de mare vanitate şi narcisism, care ar putea naşte neîncredere în rândul angajaţilor - avertizaţi încă de la început despre cine este liderul în companie.

"Nu cred foarte mult în acest tip de branding, care ar putea duce la formalizarea businessului. Brandurile mari din ultimii ani, precum Ikea, BMW sau Zara nu mai sunt branduri patronimice", mai spune Roşca.

CEO-ul Gemisa crede că cea mai importantă este etica în afaceri, pentru că există foarte mulţi oameni de business care şi-au creat afacerile fără principii etice, iar mediul de afaceri a devenit astfel «corupătorul» pentru guvernanţi şi politicieni.

"Businessul este un drum foarte lung- marii lideri şi-au dezvoltat businessurile după mulţi ani, spre exemplu, nimeni nu ştia de Warren Buffett în anii '70. Liderii români nu au rezistenţă la efort, ei vor ca după 4 sau 5 ani să-şi vândă businessul", adaugă Roşca.

Ce vor angajaţii de la lideri: sinceritate şi incredere

Angajaţii caută, în general, la un lider sinceritate, capacitatea de a anticipa, inspirare, competenţă, corectitudine, sprijin, inteligenţă şi încredere, arată rezultatele unui studiu internaţional legat de cele mai importante calităţi pe care trebuie să le aibă un lider.

"Un lider este ca un comandant de navă: trebuie să beneficieze de încrederea celorlalţi, care trebuie să fie siguri că este destul de competent pentru a-i duce la destinaţie. Dacă lucrezi de mult timp într-o companie, pe aceeaşi poziţie şi nu eşti promovat, înseamnă că cineva nu are încredere în tine. Un lider adevărat este capabil să construiască încredere", a spus Anthony Silard, directorul executiv al Executive Leadership Institute din SUA, care face coaching pentru manageri din companii precum Disney, IBM , General Electric sau Bank of America. Liderii trebuie să înveţe să-i asculte pe angajaţi, să-i lase să-şi exprime gândurile şi să le acorde întreaga atenţie atunci când sunt într-o discuţie.

La rândul lor, angajaţii trebuie să fie atenţi atunci când au de-a face cu şefi care au dificultăţi în ascultare, utilizând tehnici simple prin care să le capteze atenţia. Spre exemplu, în loc să-l întrebe pe şef «Ce să fac în legătură cu asta?», trebuie să aducă o notă personală pentru a-i stârni interesul: «Ce părere ai despre propunerea pe care o fac în legătură cu acest lucru?»

Există unii oameni de afaceri care s-au născut lideri, iar alţii care trebuie să-şi dezvolte abilităţile de lider cu ajutorul trainingurilor sau al programelor educaţionale de business.

"Programele de MBA pot oferi managerilor instrumente prin care să devină lideri într-o oarecare măsură, sau, dacă sunt deja consideraţi lideri, îi pot ajuta să-şi dezvolte acele abilităţi. Însă un program educaţional care garantează că formează lideri nu există", susţine Alina Vasile, country manager al programului de MBA oferit pe piaţa locală de City College, International Faculty of the University of Sheffield.

Prin cursurile unui program de MBA, liderii ar trebui să-şi îmbunătăţească abilităţile soft, referitoare la felul în care comunică sau îşi motivează angajaţii - abilităţi care le lipsesc, în general, managerilor locali şi celor din regiune.