“Nemtii sunt foarte rigurosi. In situatiile in care un curs este anulat, acestia se asteapta sa li se returneze contravaloarea biletului de avion pe care l-au platit pentru a ajunge in tara”, explica Nicolae Pop, decan al Facultatii de Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine si coordonator al programului de MBA Romano-German, “Management antreprenorial”.
Nu la fel stau lucrurile cand vine vorba despre romani. De fapt, una dintre principalele lucruri care li se reproseaza cursantilor romani este lipsa de punctualitate. “Este cea mai mare problema pe care o am (punctualitatea - n.r.). Suntem deja in al patrulea an de MBA si inca avem probleme cu prezenta si punctualitatea. Nu am avut niciodata sala cu efectivul complet la ora 8 dimineata, intr-o zi de vineri”, spune Pop.
Pe langa elementele specifice unui program de MBA, se incearca, printre altele, sa fie introduse elemente de rigoare si performanta in mentalitatea romanilor. Unul dintre elementele de rigoare tine si de punctualitate, de prezenta, corectitudine si ritmicitate, care in spatiul german sunt putin mai evidente decat in alte spatii.
“Nu vreau sa supralicitez, dar cursantii nostri sunt deranjati de faptul ca le cerem sa fie prezenti si punctuali. Nu s-a intamplat niciodata ca un profesor german sa nu fie la curs la 8 fara 10, dorind sa intre in clasa la ora 8.” Pop aminteste de o situatie in care la curs erau invitati profesori straini, insa sala nu a putut fi umpluta.
“Ne-am gandit sa inchidem usa la ora 8, dar n-am putut pentru ca erau cinci cursanti in sala dintr-un total de 25. A trebuit sa-i intretin pe oaspeti. Le-am mai dat o cafea, le-am povestit ca noi romanii mergem pe modelul <sine tempore>, ca la noi functioneaza modelul sfertului academic”, a explicat Pop.
Unul dintre motivele pentru care strainii vin sa studieze in tara este si faptul ca tarifele sunt mult mai mici fata de Germania.
“Acelasi curs oferit de partenerul nostru costa 18.000 de euro. Singura diferenta este faptul ca pe plan local MBA-ul acesta reprezinta o experienta romano-germana, in timp ce in strainatate cursurile sunt predate numai de catre profesori germani”, explica Pop.
Programul de MBA Romano-German este unul dintre cele mai ieftine de pe piata locala, de aproximativ 5.200 de euro pe an, in conditiile in care preturile altor programe ajung pana la 20.000 de euro, iar in cazul scolilor de Executive MBA ajung si pana la 35.000 de euro.
In alta ordine de idei, tocmai pentru ca urmeaza sa vina colaboratori noi, preturile MBA-ului vor creste.
“Anul acesta este ultimul an in care ne mai putem permite sa pastram acest nivel foarte coborat al tarifului. Taxa este de 2.600 de euro pe an, in prezent. La anul planuim sa urcam undeva la cel putin 4.000 de euro pe an. De ce? Suntem prea ieftini, iar tariful acesta este motivat si de faptul ca vrem sa aducem mai multi colaboratori externi”, a explicat Pop.
Totodata, in fiecare an, cele 20 de cursuri ale programului de MBA sunt analizate si retusate.
“Am avut un curs de project management si SAP si am constatat ca este prea dens ca sa-l facem intr-un singur modul. Deocamdata, facem numai project management si vom vedea daca va fi nevoie si de SAP. Pe de alta parte, am simtit la cursul de moderatie si prezentare nevoia de a se introduce a treia componenta, cea de negociere in afaceri”, explica decanul.
In primii doi ani de MBA, costurile primei serii au fost suportate de partea germana. Incepand cu seria a doua au fost preluate toate cheltuieile de catre partea romana, iar in seria a cincea va exista si o taxa de franciza.
MBA-ul romano-german a incheiat parteneriate cu banca austriaca Erste Bank care trimite anual doi bursieri din cadrul companiei sau cu organizatia americana Genpack care se ocupa de recrutarea tinerilor implicati in consultanta in limbi straine si care trimite anual trei bursieri in programul de MBA. La acestia se adauga partenerii traditionali ca Porsche sau Praktiker.
“Compania preia tariful cursului numai in situatia in care cursantii trec cele 12 examene din primul an. In caz contrar, studentii pot continua pe cont propriu”, mai explica Pop, care precizeaza ca o treime dintre cursanti fac MBA-ul pe banii companiilor.
“Vrem sa convingem mediul de afaceri sa trimita oameni la MBA. Noi si MBA-ul francez (INDE/CNAM Paris - n.r.) ne adresam unei nise de piata. Pe spatiul de expresie germana nu avem concurenti”, spune Pop.
Acesta recunoaste ca lumea este atrasa foarte mult de spatiul de expresie anglofona, dar considera ca ar trebui luat in considerare faptul ca tari ca Asutria, Elvetia sau Germania sunt principalii investitori pe plan local. “Nu ne dam seama ca avem un bazin de recrutare suficient de larg pentru a ne indrepta spre performanta”, mai adauga Pop.
In ceea ce priveste valoarea pietei de MBA, decanul crede ca aceasta se situeaza in jurul cifrei de 5 milioane de euro, dar crede ca valoarea pietei va creste. De asemenea, daca am face o comparatie cu Germania, piata locala de MBA se afla cu aproximativ cinci ani in urma celei germane.
“Eu sunt convins ca este numai un nucleu si, in masura in care deja se simte saltul semnificativ generat de pozitia celor care au deja MBA, piata avea o dinamica neliniara”, este de parere Pop, care adauga ca, dupa finalizarea cursurilor, in medie, absolventii isi pot dubla salariul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
