De aici provin toate marile conflicte cu sindicatele, conflicte care au ajuns sa fie discutate in instanta cel putin in cazul cehilor de la CEZ, cei care controleaza cea mai mare distributie de electricitate - Electrica Oltenia.
"Problema este faptul ca noi incercam sa schimbam vechiul sistem de salarizare, bazat pe o componenta fixa la care se adauga diferite sporuri, cum ar fi cel de vechime. Acest tip de sistem nu mai este utilizat in Europa. Pentru aceeasi munca prestata, trebuie sa primesti acelasi salariu ca si colegul tau, chiar daca acesta lucreaza de mai multi ani. Propunerea noastra presupune un salariu de baza la care se adauga o parte variabila care depinde exclusiv de eficienta muncii", spune Frantisek Rerucha, director shared services in cadrul CEZ Romania. Divizia de servicii pe care o coordoneaza Rerucha include si departamentul de HR.
Propunerea pe care cehii le-a pus-o pe masa angajatilor fostei Electrica Oltenia a fost respinsa, cele doua parti ajungand acum la un conflict monitorizat in instanta de judecata. Cehii spun ca vor merge pana in panzele albe, dar daca instanta le va da dreptate angajatilor, nu vor avea alta solutie decat sa renunte la planurile lor. Sistemul de salarizare bazat pe performanta este unul specific pietei de electricitate, desi in acest moment este respins de angajatii romani din industria de profil.
Problema este cu atat mai grava cu cat indicatorii de performanta la care lucreaza fosta Electrica Oltenia sunt cu mult sub cei raportati de grup la nivel consolidat. Problema productivitatii scazute a angajatilor romani nu este pentru prima data pusa pe tapet, probleme similare fiind intalnite si in domenii precum constructiile.
"In ceea ce priveste productivitatea pe angajat, in Romania rezultatele sunt de patru ori mai slabe comparativ cu cele pe care CEZ le inregistreaza la nivel de grup. Nu este neaparat cea mai adecvata comparatie. Un simplu motiv ar fi acela ca CEZ a inceput separarea activitatii de distributie de cea de furnizare in urma cu cinci ani. In Romania acest lucru se intampla doar de cateva luni", explica Rerucha.
Acest proces a fost obligatoriu pentru companiile romanesti de la jumatatea acestui an. Scopul este destul de simplu: formarea concurentei libere la nivelul consumatorului de energie, indiferent de dimensiunea acestuia, dar si separarea contabila a celor doua activitati. Electrica Oltenia a beneficat de cel mai complex proces de reorganizare din toate cele cinci filiale Electrica privatizate. Pornind de la 22 de scenarii posibile, din vechea Electrica Oltenia cehii au format patru companii separate: CEZ Distributie, care concentreaza cea mai mare parte din cei aproape 3.000 de angajati ai companiei si care se ocupa cu intretinerea retelei de distributie, CEZ Vanzare, care va fi comerciantul de energie electrica, CEZ Trade, care va lua rolul traderului incisiv cu energie, si CEZ Serviicii. Dintre toate aceste companii, CEZ Distributie este nucleul problemei, celellate companii reactionand pozitiv la propunerea cehilor de a fi platiti in functie de performanta.
"De exemplu, in domeniul in care lucram noi, exista anumiti indicatori. Daca undeva apare o cadere de curent sa spunem, aceasta trebuie remediata in maxim doua ore. Aici nu se lucreaza cu astfel de parametri. Nici nu avem cum deocamdata, pentru ca nu exista sistemele potrivite. Dupa aceasta, intervine problema de motivare", spune Rerucha.
Potrivit reprezentantului CEZ Romania, cresterea productivitatii nu poate fi discutata la nivelul fiecarui angajat, mai ales intr-o companie in care activeaza mii de salariati. Problema trebuie rezolvata printr-un management corespunzator.
"Procedurile nu pot fi schimbate de angajati. Trebuie sa gasim manageri care sa faca acest lucru si care sa duca la sporirea productivitatii fiecarui angajat", spune Rerucha. Concret, ceea ce cer angajatii din CEZ Distributie este o crestere salariala anuala de 35%, lucru considerat de catre cehi imposibil daca mai vor sa-si atinga si tintele de profit pe care actionarii le cer. Motivul este simplu, orice crestere salariala are un efect de "bulgare de zapada". Pe scurt, cresc si salariile managerilor, iar la acest nivel, 35% anual este enorm.
"Procesul pe care il ducem cu sindicatele se refera la o crestere salariala anuala de 35% ceruta de acestia, prin cresterea clasei 1 de salarizare de la 480 de lei la 620 de lei. La noi in companie nimeni nu este incadrat pe 620 de lei. Este imposibil sa fim de acord cu asa ceva pentru ca acest lucru presupune cresterea grilelor salariale pentru fiecare categorie. Sunt costuri uriase si nejustificate prin productivitate", explica reprezentantul CEZ. Potrivit acestuia, in acest moment niciunul dintre angajatii fostei Electrica Oltenia nu lucreaza la un salariu mai mic de 1.000 de lei.
Aceasta idee nu este rostita pentru prima data. Guenther Schubert, directorul executiv al E.ON Moldova, fosta Electrica Moldova redenumita astfel de catre germanii de la E.ON Energie, spunea recent ca in 2007 angajatii au beneficiat de cresteri salariale de 20%, nivel care nu se afla insa in concordanta cu dezvoltarea productivitatii. Reprezentantul E.ON era de aceeasi parere: majorarea salariilor nu poate continua daca nu se face in paralel cu cresterea productivitatii.
"Anul acesta am crescut salariile cu 15%, iar la anul am propus o crestere de 18% cu conditia ca salariatii sa accepte noul sistem de salarizare. Nu vom putea sa-l crestem cu 35%. In Praga, de exemplu, functionam dupa acelasi sistem. Nu este doar problema noastra. Si Enel (actioanrul majoritar al Electrica Banat si Dobrogea,) si E.ON se confrunta cu acelasi tip de probleme", explica Rerucha.
O alta problema extrem de importanta in cadrul marilor companii care au fost in portofoliul statului este supradimensionarea acestora. Toate privatizarile au fost invariabil urmate de restructurari care implicit au dus la concedieri masive.
"Dupa reorganizarea companiei, normal ca unele posturi au disparut, ceea ce va duce inevitabil si la concedierea unor persoane. Pentru aceasta categorie avem programe sociale de recalificare, traininguri si am pregatit si un sitem de recomandari prin care angajatii in cauza isi pot gasi mai usor un nou loc de munca", a precizat Rerucha. Potrivit sursei citate, dupa finalizarea negocierilor cu sindicatele, platile compensatorii ar putea ajunge pana la un nivel de 20 de salarii, cu 10 mai multe decat prevede Contractul Colectiv de Munca. Anul trecut, nu au plecat multi angajati din cadrul fostei Electrica Oltenia, cel putin conform datelor publicate de companie pe site-ul Ministerului Finantelor. Anul acesta, numarul angajatilor se va micsora cu aproximativ 100 de persoane, iar tendinta va continua si in anii urmatori.
"Ne-am descurca si cu 1.500 de angajati (jumatate din personalul actual al celor patru companii CEZ din Romania ? n.r.) daca am beneficia de dotarile tehnice adecvate. Deocamdata nu ne permitem acest lucru. De exemplu, in celelalte tari in care suntem activi, totul este automatizat. Nu este necesar ca mai multi electricieni sa porneasca un dispozitiv pentru a rezolva o situatie. Apesi pe un buton si totul se rezolva", spune Rerucha.
Disponibilizarile mari nu mai sunt o noutate in economia romaneasca post-privatizare. Sunt unele cazuri, cum ar fi cel al Petrom, cea mai mare companie romaneasca, unde a fost necesara reducerea numarului de salariati cu zeci de mii de angajati, noii actionari fiind orientati mai mult spre profit decat spre pastrarea unui numar nejustificat al angajatilor.
O alta problema cu care se confrunta CEZ Romania, de data aceasta mai putin grava decat cea a salariatilor, este dificultatea de a gasi oamenii de resurse umane pregatiti pentru a coordona procese de restructurare de o astfel de complexitate.
"Nu exista multi oameni buni de resurse umane care pot ocupa pozitii de manageri in piata. De exemplu, acum suntem in cautarea a 29 de pozitii in departamentul de resurse umane, din care am gasit doar patru pana in acest moment", spune Rerucha.
CEZ si-a facut intrarea pe piata de electricitate in octombrie 2005, cand a platit 47,4 milioane de euro pentru cumpararea directa a unui pachet de 24,62% din actiunile Electrica Oltenia, urmata apoi de o majorare de capital de 103,6 milioane de euro pentru a ajunge la participatia majoritara. Ulterior cehii au mai platit 15,4 milioane de euro pe baza procedurii de reevaluare a actiunilor companiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
