Folosiţi e-mailul de serviciu pentru bârfe corporatiste?

Un studiu recent care a luat în considerare peste 600.000 de e-mailuri ale gigantului în energie Enron (intrat în faliment în 2001) arată că fiecare angajat trimitea, în medie, câte 112 e-mailuri pe zi, iar unu din şapte e-mailuri avea drept conţinut bârfe, după cum scrie site-ul management-issues.com.

Majoritatea angajaţilor din corporaţiile locale ştiu că e-mailurile pe care le trimit de pe contul de serviciu pot fi oricând citite de către angajaţii de la departamentul de IT, însă acest lucru nu îi împiedică să-şi bârfească pe e-mail pe o parte din şefi sau colegi.

Totuşi, în cazul unei companii locale cu 700 de angajaţi se trimit aproximativ 5.000 de e-mailuri pe minut la orele de vârf, deci este practic imposibil ca angajatorul să citească conţinutul fiecărui e-mail trimis. Însă dacă un manager solicită departamentului de HR să vadă e-mailurile angajaţilor, departamentul de IT este obligat să furnizeze aceste tipuri de informaţii, având posibilitatea să le sorteze şi după câteva cuvinte-cheie.

Spre exemplu, într-o bancă mică de pe piaţa locală, un manager a solicitat un astfel raport şi şi-a dat seama că majoritatea e-mailurilor trimise de angajaţii din subordine sunt bârfe.

"Angajaţii respectivi nu au fost sancţionaţi cu nimic, pentru că, cel puţin în acea bancă, lucrurile se fac «româneşte», unde toată lumea bârfeşte", a spus Dan, resposabil IT într-o multinaţională locală. Adesea aceste e-mailuri sunt văzute mai degrabă ca nişte "perle" şi rămân în istoria companiei ca poveşti amuzante.

"Cele mai celebre greşeli sunt cele de tipul «reply to all» în loc de «reply» . Când lucram în departamentul de vânzări al unei companii de leasing, am primit, din greşeală, un mail de la directoarea de vânzări care i-a oferit un deal unuia dintre colegi, pe care îl simpatiza. Ne-am dat seama că el e preferatul şi că de aia îşi atinge mai uşor targetul, însă nu am făcut mare caz din asta, ne-a amuzat", a spus Lucian, consultant în recrutare.

În România au fost însă şi cazuri în care s-a ajuns în cealaltă extremă, unde schimburile de e-mailuri au fost mai mult decât simple bârfe. Spre exemplu, un angajat în funcţie de conducere din industria sportivă a transmis acţionarilor un raport financiar contabil eronat cu scopul de a-l denigra pe directorul general, într-un document de aproape 20 de pagini în care îl şi ofensa pe acesta. La rândul său, directorul general l-a concediat pe motiv de prezentare defectuoasă a realităţii, însă instanţa a anulat decizia de concediere pe motiv că angajatul avea dreptul la libera exprimare.

În marile companii sunt monitorizate şi stocate în special e-mailurile angajaţilor din departamentele de vânzări şi de marketing, care pot fi folosite ca dovezi în caz de probleme. Motivaţia este că, folosite în mod abuziv, e-mailurile pot crea mari probleme unei firme, având în vedere avântul mediului online.

"Mai ales în cazul angajaţilor din departamentul de marketing, care deţin informaţii care ar putea compromite o campanie, e-mailurile sunt cel mai adesea verificate. Însă într-o companie cu 3.000 de angajaţi în care 70% sunt în front-line, vânzări şi distribuţie, este mult mai greu să îi verifici", a spus un HR partner dintr-o firmă locală.

Aţi bârfit vreodată un şef sau un coleg folosind e-mailul de serviciu? Vi s-a reproşat acest lucru? Verificaţi e-mailurile trimise de la serviciu de către angajaţii din subordine?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels