Datele care plasează România sub media europeană: Un român lucrează cu şapte ani mai puţin decât un suedez, dar trăieşte în medie cu opt ani mai puţin. „Cultura muncii ţine de capacitatea unei ţări de a produce venituri pentru oamenii ei”

„Anii de muncă sunt influenţaţi de măsura în care găseşti locuri de muncă la o vârstă înaintată. Sunt mai mulţi factori care influ­enţează media vârstei profesionale şi pot spune că, spre exemplu, românii lucrează mai puţin, dar au şanse mai mici de a se angaja de la o vârstă încolo. Sunt oameni în România care la 60 de ani întâlnesc dificultăţi în a se angaja“, a spus Sorin Faur, HR coordinator al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO pentru regiunea Europa de Est şi Balcani.

În opinia lui, românii nu au nici dorinţă de a lucra la o vârstă înaintată, pentru că sunt obosiţi după cei 30 de ani lucraţi. Astfel, un român este mai obosit sau chiar mai bolnav faţă de un suedez cu aceeaşi vârstă.

„Durata de viaţă depinde de calitatea vieţii şi de condiţiile pe care le au în societate, dar şi de sistemul sanitar existent sau elementele de poluare şi stres. Aceşti factori influenţează speranţa de viaţă şi explică diferenţa dintre Suedia şi România“, a spus Sorin Faur.

Datele de la Eurostat mai arată faptul că România, cu o medie a vieţii profesionale de aproape 33 de ani, se situază sub media Uniunii Europene, de puţin peste 35 de ani. De asemenea, datele de la Eurostat arată că Ungaria, Bulgaria şi România se află aproximativ pe acelaşi loc în ceea ce priveşte atât media vieţii profesionale, cât şi cea a speranţei de viaţă.

„Diferenţele nu sunt semnificative între cele trei ţări, iar acest lucru este determinat de factorii socio-istorici pe care îi avem în această regiune. Factorul care influenţează clasarea acestor ţări ţine de asemenea, de nivelul de poluare, alimentaţie sau calitatea sistemului medical“, a explicat Sorin Faur. De aceeaşi părere este şi Cristian Andrei Panţir, marketing manager al firmei de recrutare de forţă de muncă temporară Adecco România, care spune că pe lângă factorii precum alimentaţia sau  calitatea sistemului medical mai sunt şi clima sau cultura, care clasează cele trei ţări pe acelaşi loc. „Situaţia celor trei ţări este influenţată atât de sistemul medical existent, sistemul asigurărilor sociale, sistemul de pensii, alimentaţie, cât şi de factorii culturali“, a spus Cristian Andrei Panţir.