Restructurările operate de companii, creşterea ratei şomajuluiconcomitent cu creşterea volumului de muncă, îngheţarea saureducerea salariilor sunt factorii care amplifică gradul dedemotivare în rândul angajaţilor. Specialiştii spun că scădereaîncrederii angajaţilor în companie se reflectă şi în rezultatele debusiness, pentru că unii angajaţi lucrează intenţionat mai prost,pentru a le atrage atenţia şefilor.
Aproximativ unu din zece români nu-şi primeşte salariul latimp, arată un studiu al companiei de cercetare GFK efectuat înluna martie a acestui an, pe un eşantion de peste 1.000 derespondenţi. Acelaşi procent (9%) a fost înregistrat şi anultrecut.
Îngrijorarea constantă şi nesiguranţa unui venit cert fac castresul şi presiunea suplimentară suportate de angajaţi să crească.Angajaţii sunt puternic demotivaţi atunci când angajatorul leîncalcă drepturile (stabilite prin contractul de muncă), mai alescă, pentru majoritatea, salariul reprezintă unica sursă devenit.
"Prin întârzierea repetată a plăţii salariului şi a onorăriiunui contract se transmite ideea că în fapt nimic nu este «sfânt»şi deci sigur, nici măcar un contract, ceea ce face ca respectul şiîncrederea angajatului în compania şi şefii săi să scadă dramatic",spune Sorin Faur, regional HR coordinator al BDO Balkans, funcţiedin care coordonează activităţile de resurse umane ale firmei deaudit şi consultanţă din şapte ţări. Teoria spune că, pe termenscurt, angajaţii care lucrează sub presiunile şefilor ar puteadeveni mai productivi, însă numai în ceea ce priveşte rapiditateade obţinere a rezultatelor. Însă nu toţi angajaţii lucrează maibine în condiţii de stres, şi de aceea ei se pot detaşa de companieatunci când este cel mai mult nevoie de loialitate şi de spirit deechipă pentru rezolvarea problemelor.
Studiul GFK mai arată că numărul angajaţilor care îşi facdatorii a crescut cu 5% faţă de anul trecut, astfel încât aproapeunu din cinci (21%) angajaţi români este nevoit să se împrumutepentru a-şi putea plăti facturile.
"E teribil de greu să te concentrezi şi să dai ce ai mai bun dintine când ştii că banca te sună în fiecare zi şi te avertizeazăsă-ţi plăteşti ratele, facturile neplătite se înmulţesc, iar tuprimeşti banii cu trei săptămâni întârziere. E firesc ca nicirandamentul să nu fie acelaşi", spune Mihai, 22 de ani, angajat peo poziţie de specialist în cadrul unei multinaţionale din domeniulbunurilor de larg consum.
Întârzierea salariilor nu e o problemă într-o economiestabilă
"Într-o situaţie economică stabilă, întârzierea salariilor nureprezintă o problemă. Ea devine o problemă atunci când estecorelată cu alţi factori: dacă în familie, de exemplu, mai există opersoană aflată în aceeaşi situaţie sau este bugetară şi seconfruntă cu o scădere salarială de 25%", susţine Andrei Chiriac,psiholog clinician în cadrul Spitalului de psihiatrie "Prof. Dr.Alexandru Obregia".
Dacă în 2008 pentru mai bine de jumătate din angajaţii români(53%) pe locul întâi în topul preocupărilor era câştigul devenituri suficiente pentru a putea plăti facturile, o importanţămajoră a căpătat-o în prezent problema şomajului. Peste două treimi(61%) din angajaţii români consideră că şomajul este una din celemai grave probleme actuale. Cu toate acestea, în luna mai şomajul ascăzut pentru a doua lună consecutiv în ultimii doi ani, ajungândla 7,67%, numărul şomerilor fiind de 702.000. Peste 36.000 deşomeri români s-au angajat luna trecută, după ce în ultimul annumărul şomerilor avansa cu câte 20.000- 30.000 de noi şomerilunar. Principala explicaţie pentru stabilizarea ritmului decreştere a ratei şomajului este faptul că mediul privat a finalizatcea mai mare parte a restructurărilor, după ce anul trecut peste300.000 de şomeri au provenit din mediul privat.
Îngrijoraţi de schimbările din sistemul depensie
O creştere semnificativă în importanţă a căpătat-o şi temaplanurilor de viitor ale Guvernului în ceea ce priveşte sistemul depensii: dacă în 2008 problema pensiilor reprezenta o preocuparemajoră pentru 13% din respondenţi, numărul acestora a crescut la19% în acest an. Specialiştii spun că pensia este un venit sigur,însă nu şi cuantumul acesteia, iar preocuparea pentru acest aspecteste normală, dat fiind faptul că, de cele mai multe ori, estesingura sursă de venit. "Chiar şi cei care nu sunt direct afectaţisunt interesaţi fie pentru că trebuie să preia un cost suplimentargenerat de o rudă aflată la pensie, fie pentru că se gândesc ce seva întâmpla cu ei când vor ieşi la pensie (perspectiva imediatăpentru o parte dintre ei aflaţi în pragul pensionării)", mai spuneFaur.
Cu toate acestea, este normal să existe o preocupare în ceea cepriveşte sistemul de pensii, mai ales că măsura de reducere cu 15%a pensiilor adoptată recent de Guvern afectează 5,7 milioane deromâni.
"Problema este extrem de delicată, pentru că la noi existăinstinctul de supravieţuire, nu trăim efectiv. Munceşti ani dezile, fie pe o poziţie de management sau inferioară, iar pensia pecare o primeşti nu-ţi ajunge pentru a avea un trai decent", maispune Chiriac.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
