Cum s-a trecut de la creşteri salariale de două cifre la „Bine ar fi să iau banii la timp!“

Restructurările operate de companii, creşterea ratei şomajului concomitent cu creşterea volumului de muncă, îngheţarea sau reducerea salariilor sunt factorii care amplifică gradul de demotivare în rândul angajaţilor. Specialiştii spun că scăderea încrederii angajaţilor în companie se reflectă şi în rezultatele de business, pentru că unii angajaţi lucrează intenţionat mai prost, pentru a le atrage atenţia şefilor.

Aproximativ unu din zece români nu-şi primeşte salariul la timp, arată un studiu al companiei de cercetare GFK efectuat în luna martie a acestui an, pe un eşantion de peste 1.000 de respondenţi. Acelaşi procent (9%) a fost înregistrat şi anul trecut.

Îngrijorarea constantă şi nesiguranţa unui venit cert fac ca stresul şi presiunea suplimentară suportate de angajaţi să crească. Angajaţii sunt puternic demotivaţi atunci când angajatorul le încalcă drepturile (stabilite prin contractul de muncă), mai ales că, pentru majoritatea, salariul reprezintă unica sursă de venit.

"Prin întârzierea repetată a plăţii salariului şi a onorării unui contract se transmite ideea că în fapt nimic nu este «sfânt» şi deci sigur, nici măcar un contract, ceea ce face ca respectul şi încrederea angajatului în compania şi şefii săi să scadă dramatic", spune Sorin Faur, regional HR coordinator al BDO Balkans, funcţie din care coordonează activităţile de resurse umane ale firmei de audit şi consultanţă din şapte ţări. Teoria spune că, pe termen scurt, angajaţii care lucrează sub presiunile şefilor ar putea deveni mai productivi, însă numai în ceea ce priveşte rapiditatea de obţinere a rezultatelor. Însă nu toţi angajaţii lucrează mai bine în condiţii de stres, şi de aceea ei se pot detaşa de companie atunci când este cel mai mult nevoie de loialitate şi de spirit de echipă pentru rezolvarea problemelor.

Studiul GFK mai arată că numărul angajaţilor care îşi fac datorii a crescut cu 5% faţă de anul trecut, astfel încât aproape unu din cinci (21%) angajaţi români este nevoit să se împrumute pentru a-şi putea plăti facturile.

"E teribil de greu să te concentrezi şi să dai ce ai mai bun din tine când ştii că banca te sună în fiecare zi şi te avertizează să-ţi plăteşti ratele, facturile neplătite se înmulţesc, iar tu primeşti banii cu trei săptămâni întârziere. E firesc ca nici randamentul să nu fie acelaşi", spune Mihai, 22 de ani, angajat pe o poziţie de specialist în cadrul unei multinaţionale din domeniul bunurilor de larg consum.

Întârzierea salariilor nu e o problemă într-o economie stabilă

"Într-o situaţie economică stabilă, întârzierea salariilor nu reprezintă o problemă. Ea devine o problemă atunci când este corelată cu alţi factori: dacă în familie, de exemplu, mai există o persoană aflată în aceeaşi situaţie sau este bugetară şi se confruntă cu o scădere salarială de 25%", susţine Andrei Chiriac, psiholog clinician în cadrul Spitalului de psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia".

Dacă în 2008 pentru mai bine de jumătate din angajaţii români (53%) pe locul întâi în topul preocupărilor era câştigul de venituri suficiente pentru a putea plăti facturile, o importanţă majoră a căpătat-o în prezent problema şomajului. Peste două treimi (61%) din angajaţii români consideră că şomajul este una din cele mai grave probleme actuale. Cu toate acestea, în luna mai şomajul a scăzut pentru a doua lună consecutiv în ultimii doi ani, ajungând la 7,67%, numărul şomerilor fiind de 702.000. Peste 36.000 de şomeri români s-au angajat luna trecută, după ce în ultimul an numărul şomerilor avansa cu câte 20.000- 30.000 de noi şomeri lunar. Principala explicaţie pentru stabilizarea ritmului de creştere a ratei şomajului este faptul că mediul privat a finalizat cea mai mare parte a restructurărilor, după ce anul trecut peste 300.000 de şomeri au provenit din mediul privat.

Îngrijoraţi de schimbările din sistemul de pensie

O creştere semnificativă în importanţă a căpătat-o şi tema planurilor de viitor ale Guvernului în ceea ce priveşte sistemul de pensii: dacă în 2008 problema pensiilor reprezenta o preocupare majoră pentru 13% din respondenţi, numărul acestora a crescut la 19% în acest an. Specialiştii spun că pensia este un venit sigur, însă nu şi cuantumul acesteia, iar preocuparea pentru acest aspect este normală, dat fiind faptul că, de cele mai multe ori, este singura sursă de venit. "Chiar şi cei care nu sunt direct afectaţi sunt interesaţi fie pentru că trebuie să preia un cost suplimentar generat de o rudă aflată la pensie, fie pentru că se gândesc ce se va întâmpla cu ei când vor ieşi la pensie (perspectiva imediată pentru o parte dintre ei aflaţi în pragul pensionării)", mai spune Faur.

Cu toate acestea, este normal să existe o preocupare în ceea ce priveşte sistemul de pensii, mai ales că măsura de reducere cu 15% a pensiilor adoptată recent de Guvern afectează 5,7 milioane de români.

"Problema este extrem de delicată, pentru că la noi există instinctul de supravieţuire, nu trăim efectiv. Munceşti ani de zile, fie pe o poziţie de management sau inferioară, iar pensia pe care o primeşti nu-ţi ajunge pentru a avea un trai decent", mai spune Chiriac.