Ritmul achizitiei de terenuri agricole de catre investitorii straini s-a accelerat foarte mult in acest an iar preturile pentru suprafetele de pamant comasate in parcele de peste 10 hectare s-au dublat fata de anul trecut. Interesul investitorilor a parasit zona Banatului unde nu prea mai este nimic de cumparat si s-a extins la nivelul intregii tarii.
Unele estimarie privind suprafetele detinute de investitorii se ridica la aproape un milion de hectare (circa 10% din suprafata arabila actuala a Romaniei sau 15% din suprafata arabila negociata cu UE).
Estimarile privind achizitiile de pamant de catre straini sunt optimiste in perspectiva aderarii tarii la Uniunea Europeana in 2007.
"Asistam la o dinamizare fara precedent a achizitiilor de terenuri agricole in toate regiunile tarii. Este un semnal pozitiv venit din partea investitorilor din zona Comunitatii Europene", spune Liviu Ureche, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI).
El sustine ca preturile de tranzactionare se situeaza la 500-1.200 euro pe hectar, in functie de calitatea solului si de prezenta sistemelor de irigatie.
Adrian Radulescu, presedintele LAPAR, o organizatie care grupeaza fermieri care cultiva o suprafata totala de 2,8 milioane de hectare, deplange o discriminare legislativa care defavorizeaza micii fermieri romani in achizitionarea de terenuri agricole.
"In timp ce firmele straine pot cumpara pamant fara nici un fel de limita, persoanele fizice romane nu pot achizitiona mai mult de 200 de hectare. Problema este cu atat mai grava cu cat aceste persoane fizice, care beneficiaza de anumite facilitati, sunt osatura si atat a agriculturii romanesti cat si al celei europene. In plus, ei cumpara mai mult pamant decat marile exploatatii agricole romanesti", afirma Radulescu.
El afirma ca preturile pentru tranzactiile cu suprafete sub 10 hectare de pamant se situeaza intre 100 si 300 de euro, iar pentru ceea ce depaseste aceasta suprafata pretul unui hectar de pamant este undeva intre 500 si 1.000 de euro.
Anul 2003 a scos in evidenta o prezenta agresiva pe piata a investitorilor italieni, care au cumparat suprafete mari in zona de vest. De altfel, conform unor estimari investitorii italieni detin in Romania circa 200.000 de hectare de pamant.
"In prezent, circa 80% dintre terenurile agricole vandute in judetul Timis sunt achizitionate de firme cu capital strain. Italienii cumpara de la proprietari pamantul cu 350-600 euro pe hectar, dupa care il revand ca suprafete compacte la preturi cuprinse intre 1.500 si 2.000 de euro pe hectar. Interesant este ca italienii vand terenurile agricole tot la italieni", afirma Ramona Belejan, directorul de marketing al companiei imobiliare Casadomi din Timisoara. Ea a precizat ca interesul investitorilor italieni a ridicat anul trecut preturile terenurilor pana la 750-1.000 de euro pe hectar, dupa care, in acest an, nivelul lor aproape s-au dublat, ajungind la 1.500 si chiar 2.000 de euro pe hectar.
Un grup de investitori italieni a cumparat in Transilvania circa 30.000 de hectare de pamant, ceea ce ii face cei mai mari proprietari de pamant din Romania. Ei sunt urmati la ceva distanta de un investitor austriac - Andreas Bardeau - care prin firma Bardeau Holding a cumparat peste 20.000 de hectare de pamant in zona de Vest a tarii.
Investitorii romani din agricultura lucreaza si ei mari suprafete de pamant insa acestea sunt intr-o majoritate covarsitoare arendate de la micii fermieri ale caror posibilitati financiare sunt inca foarte limitate. Cea mai mare exploatatie agricola din Romania este Insula Mare a Brailei (IMB) cu circa 56.000 de hectare aflata inca sub administrarea deputatului PSD, Tarata Culita. El este urmat de omul de afaceri Ioan Niculae de la InterAgro si fostul arbitru international, Adrian Porumboiu, fiecare cu 40.000 de hectare. Pe urmatorul loc se situeaza omul de afaceri craiovean Mihai Anghel cu 26.000 de hectare. "Investitorii straini au ajuns si in zona Vasluiului si au achizitionat pamanturi pe care deocamdata nu le lucreaza. Dupa momentul aderarii la UE vor ramane in agricultura doar cei care fac investitii masive", afirma Porumboiu.
Ioan Niculae, presedintele grupului InterAgro, spune ca in zona de sud a tarii numarul investitorilor straini care au cumparat terenuri agricole nu este la fel de mare ca in Vestul tarii. "Exista intentii de cumparare dar nu la fel de mari ca in Timis, iar cei care au cumparat terenuri sunt doar la stadiul unei investitii imobiliare si asteapta sa il revanda peste un an cand valoarea se va dubla", afirma Niculae. El sustine ca dupa introducerea impozitului pe terenul agricol, masura ce va fi luata probabil peste circa doi ani de zile, numarul micilor proprietari de pamant care vor fi tentati sa vanda va creste.
Legislatia nu permite cetatenilor straini sa cumpere terenuri, dar interdictia nu se aplica in cazul societatilor cu capital strain inregistrate in Romania, acestea fiind persoane juridice romane. Din 2007 si strainii vor putea cumpara direct pamint fara a mai fii nevoiti sa infiinteze societati comerciale.
Locuitorii din statele Uniunii Europene vor putea obtine titluri de proprietate asupra pamanturilor numai dupa integrarea Romaniei in spatiul pietei comune, o data cu ultimele liberalizari ale contului de capital.
Romania a negociat cu UE o suprafata arabila de 7,013 milioane de hectare - nesperat de mare in opinia unora avand in vedere performantele agriculturii romanesti din ultimii cinci ani sau exagerat de mica pentru altii care considera ca Romania nu va putea sa-si asigure din productia interna necesarul pentru consum - cu o recolta medie de 2,65 tone la hectar. Fermierii vor primi o subventie de doar 25% din cea a agricultorilor europeni, care depaseste 300 de euro/hectar, plus un pas de crestere de 5% anual.
Pe langa faptul ca terenurile reprezinta, in acest moment, pentru multi investitori straini o investitie imobiliara, pe termen mediu si lung, Romania are sanse sa devina atractiva pentru fermierii europeni care se vad pusi in situatii neplacute in propriile tari unde anual sunt anuntate eliminari de subventii pentru anumite culturi. In plus, posibilitatile de crestere sunt practic nule din cauza Politici Agricole Comune a UE limiteaza atat suprafetele cultivate cat si productiile obtinute. La nivelul UE exista un curent de opinie, din ce in ce mai acceptat, in privinta eliminarii subventiilor care vor duce implicit la sistarea cultivarii plantelor considerate nocive - tutunul - situatie in care multi producatori se vor muta catre Estul Europei, unde vor exista perioade tranzitorii pana la alinierea la standardele Uniunii Europene.
stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
