Prima pagina

Recenzii la Cartea Alba a PDSR

07.05.2001, 00:00 36



Banca Nationala a Romaniei, criticata copios in Cartea Alba a preluarii guvenbarii in decembrie 2000 data publicitatii de catre PDSR la sfarsitul saptamanii trecute, s-a abtinut deocamdata de la comentarii. Analistii economici spun ca datele statistice sunt bune ca baza de discutie, dar din pacate sunt foarte politizate.

"Nu cred ca parerea unui presedinte de banca ar putea constitui o baza de analiza pentru o buna parte din politicienii romani, asa ca ma abtin sa comenteze acest raport", a spus Iosif Pop, presedintele Bancii Transilvania.

La fel si Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB si prim-vicepresedintele Alpha Bank Romania, s-a abtinut de la comentarii.

Analistul economic Alexandru Tasnadi apreciaza ca analiza PDSR are "o tenta puternic incarcata de politic, desi cuprinde si aprecieri pertinente".

"Este o incercare de a convinge ca lucrurile au mers prost printr-o anumita interpretare a datelor statistice", spune Tasnadi.

In ceea ce priveste acuzatiile legate de efectele negative ale "liberalizarii prea accelerate" a comertului exterior, Tasnadi spune ca a€ointr-adevar, comertul a fost fortat pentru a redresa diversi indicatori, chiar cu sacrificiul unei deprecieri accentuate a leului".

"Nu-mi este clar care ar fi fost alternativele", a declarat analistul financiar Aurelian Dochia, in replica la acuzatiile referitoare la politica monetara restrictiva promovata de BNR.

In ceea ce priveste dinamica ponderii sectorului privat in formarea PIB raportata la evolutia procesului de privatizare, Dochia spune ca "pana in 1996, cresterea puternica a contributiei companiilor private nu era legata atat de privatizare cat de numarul mare de societati nou infiintate".

"Avem nevoie de astfel de documente oficiale. Este o initiativa buna, cu precizarea ca ar fi bine ca din astfel de documente sa fie eliminat factorul politic", a declarat agentiei Mediafax Gabriela aendroiu, director la CAIB Securities.

"BNR a primit un lot de 10 Carti Albe si, normal, specialistii bancii vor studia scrie acolo. Ramane insa in continuare un semn de intrebare daca BNR va avea o reactie la afirmatiile care o privesc incluse in aceasta lucrare. Personal, cred ca nu va fi nici o reactie din partea BNR." Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.



"Fara indoiala ca principala reactie la cele publicate in Cartea Alba a preluarii guvernarii, cel putin la capitolul piata monetara, trebuia sa o aiba Banca Nationala. In orice caz, se constata accentuarea politica mult prea puternica in defavoarea agrumentelor strict profesionale.

Aici as face trei comentarii. Primul se refera la rezerva valutara. Cresterea cu 1,7 miliarde de dolari a acesteia in loc sa fie apreciata ca o realizare da impresia ca este criticata, iar argumentul ca s-ar fi realizat pe seama decapitalizarii economiei romanesti si a reducerii nivelului de trai a marii majoritati a populatiei mi se pare nesustenabil.

Este evident ca excedentul aparut pe piata valutara trebuia cumparat de Banca Nationala, altminteri leul s-ar fi apreciat considerabil, cu efect asupra competitivitatii exporturilor. In plus, sursa acestui excedent o reprezinta pe de o parte fondurile post-privatizare (investitiile directe de capital) precum si fluxurile de capital varsate de cetatenii romani din strainatate. Ambele surse reprezinta fara discutii factori pozitivi pentru eonomia romaneasca.

Apoi, scaderea bilantului agregat al bancilor comerciale in perioada 1996-2000 reprezinta intr-adevar o tendinta negativa, dar cred ca s-a datorat in principal trecerii la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare a unei parti importante a activelor bancilor comerciale.

In ultimul rand, as vrea sa mentionez ca mi se pare surprinzator comentariul la profitul Bancii Nationale, intrucat acesta nu reprezinta un obiectiv pentru nici o banca centrala din lume asa ca nu poate fi considerat un indicator, nu este relevant. Dan Pascariu, presedintele Bank Austria Creditanstalt Romania si prim-vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor(ARB)



Ladislau Csorba, director executiv al Vanguard, a declarat ca fosta guvernare are "marele merit de a evita intrarea in incapacitate de plata a Rom=niei", respect=nd regulile pietei si ram=n=nd jucator pe piata, chiar daca acest lucru a dus la cresterea dob=nzilor interne.

"Urmarea s-a vazut in anul 2000, c=nd, cu o reducere a impozitului pe profit si a dob=nzilor, s-a obtinut o crestere economica", a precizat Csorba.



Politica monetara

* BNR este acuzata ca a practicat o politica monetara neadecvata, restrictiva (n.r. - mai putini bani pe piata) ceea ce a dus la decapitalizarea in ritm accelerat a agentilor economici si cresterea rapida a platilor restante din economie

* Consideram ca politica monetara promovata in ultimii patru ani de BNR, prin care moneda a fost pusa in mod absolut fara nici o diferentiere inaintea economiei s-a dovedit inadecvata la realitatile Romaniei

* Majorarea rezervei valutare cu 1,7 mld. $ s-a realizat, intr-o proportie considerabila, pe seama decapitalizarii economiei romanesti si a reducerii nivelului de trai a marii majoritati a populatiei.

* Supravegherea bancara a fost foarte slaba, aceasta conducand la falimentul unor banci cu capital de stat si in special privat.



Politica comerciala

* Politica comerciala a fost liberalizata a€ointr-un ritm inadecvat potentialului concurential al Romaniei".

* Romania produce, consuma si exporta mai putine marfuri agroalimentare, importurile de produse minerale s-au redus substantial, industria chimica este mai putin prezenta pe pietele externe, exporturile la grupa de produse din lemn s-au deteriorat din punct de vedere calitativ

* Imbunatatirea pozitiei externe a Romaniei s-a efectuat nu prin cresterea cantitativa si calitativa a ofertei interne de bunuri si servicii, ci prin reducerea substantiala a productiei nationale, concomitent cu reducerea cererii interne, respectiv prin scaderea consumului populatiei, al institutiilor publice si a investitiilor din tara



Datoria publica

* Datoria publica interna a Romaniei a crescut, in termeni reali, in perioada 1996-2000, cu 76%, in principal datorita acumularii unor deficite anuale in crestere.

* Suma in valoare de 14.861 miliarde lei aferenta restructurarii Bancorex (11.662 miliarde lei) si a Bancii Agricole (3.199 miliarde lei) nu trebuia preluata la datoria publica, ci suportata de "cei care au beneficiat direct de credite de la cele doua banci si nu le-au mai rambursat, fie din motive economice intemeiate, fie din rea-credinta".



Politica macroeconomica

* Cresterea produsului intern brut (PIB) de 1,6% inregistrata de Romania in anul 2000 s-a realizat cu pretul scaderii consumului populatiei, ca urmare a aplicarii unei reforme care a dus la sporirea sarcinii fiscale asupra cetatenilor salariati si pensionarilor.

* Romania a avut parte de un set de politici economice care au vizat reducerea programata a cererii interne, in conditiile in care statul inregistreaza o cerere interna de consum a populatiei, a institutiilor publice si de investitii ale agentilor economici mai mare decat oferta (PIB) interna de bunuri si servicii

* In lipsa creditelor externe si a investitiilor straine intr-un volum corespunzator, constrangerile economice aplicate in plan intern s-au concretizat in declin economic accentuat, scaderea nivelului de trai al populatiei si cresterea decalajelor care separa Romania de tarile membre ale Uniunii Europene

* Cu toate ca privatizarea a sporit substantial intre 97-00 (37% din capitalul FPS) fata de 92-96 (7% din capitalul FPS), contributia sectorului privat la formarea PIB a fost foarte lenta: era 27% in 1992, 55% in 1996 si doar 62% in 2000.





Fosta guvernare despre Cartea Alba: simpla propaganda



Liderii guvernarii de dreapta din perioada 1996-2000 au criticat dur Cartea Alba a preluarii guvernarii lansata de actualul Cabinet. "Un document "inutil", un demers "pur propagandistic si demagogic", o "manipulare a realitatii", sunt doar cateva dintre aprecierile facute de acestia la adresa initiativei Cabinetului Nastase.



PNL: Guvernul reia acordarea subventiilor

Cartea Alba a preluarii guvernarii, lansata de PDSR este "un document inutil", care nu aduce nimic nou, datele prezentate fiind deja cunoscute spune presedintele PNL Valeriu Stoica. Criticile lui Florin Georgescu fata de politica economica a fostului guvern reiau viziunea Cabinetului Vacaroiu, in care ideea centrala era continuarea subventiilor acordate de stat. In acea perioada sistemul bancar romanesc fost "practic distrus" iar creditele neperfomante au fost platite ulterior din buzunarele cetatenilor, aminteste Valeriu Stoica.



PD: acuzatiile sunt nejustificate

Presedintele PD Petre Roman considera ca acuzatiile legate de politica financiara dusa de guvernele dintre 1996-2000 cuprinse in Cartea Alba sunt "nejustificate" daca se au in vedere datoriile "uriase" lasate de guvernarea PDSR din perioada 1992-1996. Populatia a facut "multe sacrificii" pentru a plati datoriile Bancorex, precum si ale Bancii Agricole, acumulate pana in 1996, spune Roman. Nici politica financiara din perioada fostei guvernari nu a stimulat economia, dar nici Cartea Alba nu contine masuri de stimulare a economiei, spune liderul democrat.



UDMR: acuzatiile sunt deja o traditie

Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputatilor, Kelemen Atilla, considera ca acuzatiile la adresa administratiei anterioare cuprinse in Cartea Alba se inscriu in traditia existenta in RomOnia de a da vina pe fosta guvernare.

"Este destul de trist, pentru ca din greseli trebuie sa invatam si nu sa cautam sa scapam de realitate si de prezent", a declarat Kelemen Atilla.



Radu Sarbu contesta datele statistice

Privatizarile Bancii Agricole a Sidex si a Oltchim reprezinta doar finalizarea unor procese ''ancepute si derulate, in marea lor majoritate de FPS, in perioada guvernarii Isarescu'', spune fostul presedinte al Fondului (actualmente Autoritatea pentru Privatizare - APAPS) Radu Sarbu care contesta datele statistice referitoare la veniturile obtinute din privatizare. Fosta guvernare a obtinut din privatizari doua miliarde de dolari in patru ani, in timp ce guvernarea PDSR de pOna in 1996 a obtinut 36 de milioane de dolari in cinci ani, spune vicepresedintele PN?CD.



Radu Vasile: este o manipulare

Cartea alba, este "un exercitiu intelectual interesant", dar "o analiza obiectiva" a datelor cuprinse in document conduce la alte concluzii decOt cele la care a ajuns PDSR, a declarat fostul prim-ministru Radu Vasile. Din acest punct de vedere partidul de guvernamant manipuleaza opinia publica prin interpretarea cu rea credinta a statisticilor. "Se stie ca, in general, statistica sufera orice si exista o maxima binecunoscuta cu privire la cele trei tipuri de manipulari si la minciuni: exista o manipulare, respectiv minciuna, normala; una exagerata si o manipulare, respectiv minciuna, statistica", spune Vasile.



Victor Ciorbea: demers propagandistic

Pentru fostul prim-ministru Victor Ciorbea prezentarea Cartii Albe reprezinta un demers "pur propagandistic si demagogic" intrucat documentul contine multe cifre "distorsionate", "scoase din context" si "gresit interpretate". Acest demers are scopul de a "acoperi" lipsa de eficienta a Cabinetului Nastase in domeniul reformelor economice, al privatizarii si restructurarii, spune Ciorbea





Statistic, se porduce mai mult



Productia industriala a inregistrat in martie a treia luna consecutiva de crestere, fiind cu 11,5% mai mare fata de februarie a acestui an. Productia din primul trimestru al anului 2001 a fost cu 13% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Valoarea productiei fizice totale in primul trimestru a fost de aproape sase miliarde de dolari.

In schimb, cifra de afaceri a societatilor din sectorul comertului cu amanuntul a inregistrat in februarie o scadere de 2% fata de aceeasi luna a anului trecut, desi a crescut fata de ianuarie cu 1,8%.

Productia industriala a fost mai mare in martie in volum absolut in industria prelucratoare (13,3%) si in industria extractiva (8,7%) si a scazut in industria energiei electrice si termice, gaze si apa (-2,3%).

Productia industriala din primul trimestru al anului 2001 inregistreaza o crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut datorita reducerii nivelului consumului specific de energie, a cresterii exportului intr-un ritm mai ridicat decat cel al productiei, precum si a imbunatatirii structurii exportului prin cresterea ponderii constructiilor de masini, apreciaza premierul Adrian Nastase.

"Livrarile la export au reprezentat in industrie 22,7%, iar stocurile de produse finite sunt in scadere, de la 39,2% in ianuarie la 35,4% in martie", a precizat Nastase.

Prioritatile Guvernului pentru perioada urmatoare sunt reprezentate de relansarea economiei, reducerea nivelului inflatiei, accelerarea privatizarii, reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si intarirea autoritatii statului, atragerea investitiilor straine si a creditelor externe.

"Ne propunem ca, intr-un orizont de timp rezonabil, sa ne apropiem de nivelul tarilor apartinand Uniunii Europene, asigurand pe plan intern cresterea standardului de viata a populatiei si consolidarea proceselor democratice", a spus Nastase.

Pe marile categorii economice, productia a urcat, in volum absolut, la bunurile de uz curent, cu 28,6%, la bunurile de folosinta indelungata, cu 27,1% si cu 12% la bunurile intermediara, dar a scazut cu 3,4% la bunurile de capital si cu 0,3% la bunurile energetice.

In cadrul industriei prelucratoare, cresteri semnificative au fost consemnate mai ales in ramurile cu ponderi mari la export, cum sunt confectionarea articolelor de imbracaminte (crestere de 39,3%), chimie si fibre sintetice si artificiale (circa 30%), metalurgie (13%), masini si echipamente (7,2%).





Comerciantii au castigat mai putin decat in aceeasi perioada a lui 2000

- Comparativ cu luna ianuarie, cifra de afaceri obtinuta din vanzarile cu amanuntul a fost mai mare cu 1,7% pentru marfurile alimentare si cu 2,1% pentru cele nealimentare. Fata de februarie 2000, cifra de afaceri a scazut cu 2%.

- In cadrul marfurilor nealimentare, cresteri insemnate s-au inregistrat la vanzarile de mobila, articole de iluminat, aparate electrice, articole de fierarie si vopsitorie (33,1%). La vanzarile de produse farmaceutice si medicale, produse cosmetice si de toaleta s-a inregistrat un volum al cifrei de afaceri mai mare cu 1,8%.

- Din vanzarile de produse alimentare s-a realizat o cifra de afaceri cu 5,5% sub nivelul celei obtinuta in primele doua luni din 2000.

- In primele doua luni ale anului, volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu amanuntul a fost mai mare cu 1,3%, in conditii comparabile, decat cel obtinut in perioada corespunzatoare din 2000, pe seama majorarii cu 6,1% a volumului cifrei de afaceri realizata din vanzarile de produse nealimentare.

- Fata de luna ianuarie 2001, cifra de afaceri obtinuta din vanzarile cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule a crescut cu 4,5%, iar cea obtinuta din vanzarile de autovehicule, motocilete, piese si accesorii aferente a scazut cu 2,7%.

- Agentii economici cu capital integral privat si majoritar privat au contribuit, in primele doua luni, cu 93,9% la realizarea vomului total al cifrei de afaceri aferente sectorului de comert cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si a motocicletelor).



Exporturile alearga mult in urma importurilor

- In februarie, valoarea exporturilor a fost de 917,8 milioane de dolari, in crestere cu numai 1% fata de ianuarie, dar cu 6,2% fata de media lunara a lui 2000. In primele doua luni, exporturile au totalizat 1.826 milioane de dolari.

- In perioada ianuarie-februarie, produsele industriale au reprezentat 98,2% din totalul exporturilor.

- Cinci categorii de marfuri detin 72,3% din total exporturi: materii textile (26,2%), masini si dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice (16,8%), produse metalurgice (13,7%), incaltaminte (8,9%) si produse minerale (6,7%).

- Importurile au crescut in februarie cu 6,8% fata de ianuarie, insumand 1.249 milioane de dolari. Valoarea acestora a depasit in primele doua luni 2.400 milioane de dolari.

- Cinci sectiuni de marfuri au detinut 72% din totalul importurilor: masini si dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice (23,6%), produse minerale (20,6%), materii textile (15,1%), produse chimice (7,2%) si produse metalurgice (6,5%).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO