Cate banci au fost angajate sa vanda euroobligatiunile emise de Romania anul acesta? "Doua .... Nu, de fapt sunt patru."
Cam asa s-a incheiat indelungatul proces de selectie a intermediarilor emisiunii de eurobonduri: cu o balbaiala de comunicare, care lasa loc speculatiilor.
Prima stire oficiala, aparuta in timp ce sedinta de guvern in care urma sa se ia decizia era in desfasurare, a fost ca bancile de investitii care compun consortiul mandatat sunt Deutsche Bank si JP Morgan.
Aceasta informatie a fost preluata si de agentiile de presa internationale, si inca se putea citi ieri pe situl guvernului Romaniei.
La interval de doua ore, executivul a revenit cu un comunicat in care, pe langa Deutsche Bank si JP Morgan, apareau inca doua nume: Citigroup si UBS Warburg. Fara nici o explicatie.
Potrivit unor informatii neoficiale, Deutsche Bank si JP Morgan s olicitasera comisionul de intermediere cu cel mai scazut nivel, respectiv de 0,10%, pentru o emisiune in valoare de minim 500 mil. euro.
Cert este ca departajarea a fost greu de facut doar in functie de comision, avand in vedere ca, asa cum au declarat chiar oficiali din ministerul finantelor, cele opt banci ramase pe lista scurta au concurat umar la umar, reducand comisioanele la sange. Practic, castigul din comisioane a devenit zero, bancile fiind interesate de castigurile pe care le va aduce vanzarea ulterioara a bondurilor cumparate in contul propriu. Si oricum, la o valoare a emisiunii de 500 milioane de euro, orice comision devine nesemnificativ atunci cand trebuie impartit in patru. Romania a lucrat si anul trecut tot cu patru banci, insa atunci valoarea emisiunii s-a ridicat la 700 mil. euro, iar comisionul platit a fost de 0,275%. In 2001 comisionul a fost de 0,6%.
Angajarea tot a patru banci sugereaza intentia ministerului finantelor de a se imprumuta mai mult, acceptand o suprasubscriere substantiala a emisiunii. Ceea ce ar da si bancilor motivatia necesara pentru a se implica in tranzactie.
Anul acesta euroobligatiunile sunt emise pe sapte ani, fata de o scadenta de zece ani la emisiunea din 2002.
Dupa o crestere usoara in timpul razboiului din Irak, randamentele euroobligatiunilor romanesti au revenit la trendul de scadere, situandu-se intre 4,5 si 6%, de la niveluri de 10-11%. Ministerul Finantelor are mare nevoie de banii obtinuti din vanzarea eurobondurilor, pentru a rezista presiunilor de crestere a dobanzii la care se imprumuta pe piata interna.
Conditiile favorabile de pe pietele externe ar putea face ca titlurile romanesti sa iasa la un randament foarte scazut.
Castigarea mandatului de catre Deutsche Bank, JP Morgan sau Citigroup nu constituie o surpriza avand in vedere ca toate cele trei banci au deja experienta in relatia cu clientul Romania. Dispare insa din formatie banca olandeza ING Barigs (care are si prezenta locala si se putea lauda, de asemenea, cu o traditie in intermedierea de astfel de tranzactii). Si apare in schimb un nume aproape necunoscut pe piata romaneasca - UBS Warburg -divizie a celui mai mare grup financiar elvetian.
Rezultatul selectiei reprezinta un esec pentru ABN Amro (un alt candidat cu prezenta locala), care isi facuse un obiectiv important din castigarea acestui mandat. De asemenea, banca americana Merrill Lynch a incercat sa foloseasca aceasta ocazie pentru a reveni pe piata romaneasca, pe care a pierdut-o in 1999, cand a cerut rascumpararea in avans a unei emisiuni de obligatiuni.
Ministerul finantelor a negociat timp de mai bine de o luna cu opt banci selectate dintr-o lista initiala de 19: ABN Amro, Deutsche Bank, JP Morgan, Merrill Lynch, Commerzbank, Citigroup, UBS Warburg si ING Barings.
Oficial, in alegerea celor patru banci castigatoare au mai contat capacitatea de distributie a titlurilor romanesti si forta de vinzare a acestora.
Ptrivit celui mai recent sondaj publicat de revista Euromoney, Morgan si Deutsche Bank au fost desemnate cele mai bune case de intermediere de obligatiuni emise de tari cu economii emergente. In acest clasament, UBS Warburg se afla pe pozitia a cincea, iar Citigroup pe a saptea.
Piata obligatiunilor emise de tarile in curs de dezvoltare - estimata la 400 miliarde de dolari, a devenit o sursa importanta de castig pentru marile banci de investitii. Cele mai profitabile se dovedesc tranzactiile cu tilturi existente deja pe piata, in conditiile in care preturile continua sa creasca. Este si cazul Romaniei, ale carei titluri au un potential cert de crestere a preturilor, pe masura ce si ratingurile de tara se imbunatatesc si cererea este din ce in ce mai mare. De la momentul vanzarii, pretul obligatiunilor lansate anul trecut si scadente in 2012 a urcat cu circa 16%.
Increderea investitorilor se bazeaza in mare parte pe perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, proces care ar trebui sa fereasca Romania de derapaje.
Noua emisiune urmeaza sa fie lansata cat de curand, caracteristicile urmind sa fie determinate de conjunctura pietei in perioada de ofertare. Analistii sunt de acord ca Romania nici nu mai are nevoie de clasicul roadshow (turneu de prezentare a emsiunii de eurobonduri in marile centre financiare). Totusi, autoritatile romane intentioneaza sa foloseasca prilejul pentru a transmite un mesaj politic mai amplu, care sa dea incredere investitorilor in piata romaneasca.
Suma obtinuta de ministerul finantelor va fi folosita pentru finantarea deficitului bugetului de stat si a datoriei publice. Plata dobinzii si a altor costuri aferente imprumutului vor fi suportate din bugetul de stat.
Potrivit strategiei bugetare, acoperirea deficitului din surse externe este prevazuta sa scada de la circa 60% in ultimii doi ani, la circa 50% in 2003. Ministerul finantelor are astfel in vedere cresterea treptata a ponderii pietei interne in finantarea deficitului bugetar, accesarea pietelor externe fiind mentinuta pentru echilibrarea costurilor.
Cert este ca imprumuturile externe inca sunt mai avantajoase decat cele de pe piata interna, mai ales din cauza ca aceasta nu opereaza cu scadente mai mari de 2-3 ani.
Asa ca orice noi cresteri ale ponderii imprumuturilor de pe piata interna sunt legate de capacitatea extinderii curbei maturitatilor, cel putin pana la 5-7 ani.
Datoria externa totala a Romaniei se ridica la circa 15,6 miliarde de dolari, din care numai 5,9 miliarde reprezinta datorie externa privata.
Romania se afla inca in grupa de rating specifica investitiilor de tip speculativ, fiind notata la nivelul BB- de agentiile Standard&Poor's si Fitch, respectiv B1, de catre Moody's.
In urmatorii doi ani, ratingul suveran ar trebui sa ajunga pina la nivelul "investment grade" (BBB - in cazul agentiei Standard&Poors).
Ratingul "investment grade" reprezinta nivelul la care riscul de tara este considerat acceptabil pentru marea majoritate a investitorilor, inclusiv pentru cei mai putin sofisticati.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
