Comertul exterior al Romaniei "duduie". Ar fi bine, daca n-ar exista si un pericol de expozie. Exporturile raman la un ritm de crestere ridicat pe primele sapte luni, atingand un nou record istoric in iulie, dar importurile alearga mult mai in fata. Astfel, deficitul comercial in dolari a depasit pe primele sapte luni trei miliarde de dolari, in crestere cu 40% comparativ cu aceeasi perioada din 2002.
Tendinta de crestere a deficitului nu ar fi ingrijoratoare in masura in care ar exista surse de finantare care sa atenueze dezechlibrul balantei comerciale intr-o masura suficienta incat aceasta sa nu determine o presiune prea mare asupra contului curent.
"Deficitul comercial mare nu este o problema in sine. Problema este din ce poate fi acoperit - in conditiile in care investitiile straine nu merg atat de bine. Exista posibilitatea sa fie influente asupra cursului valutar. Daca deficitul comercial ajunge pana la 5 miliarde $ pana la sfarsitul anului, si este posibil, devine chiar o problema mare", a spus Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane.
Deocamdata, banca centrala nu pare prea preocupata de agravarea deficitului comercial, lasand problema in seama guvernului si concentrandu-se asupra obiectivului de reducere a inflatiei.
Asa se face ca deprecierea leului fata de cosul valutar euro/dolar este de numai 4,8% dupa opt luni, in conditiile in care inflatia pe sapte luni a fost de 7%, rezultand o apreciere reala importanta a leului in conditiile vitezei de crestere a deficitului comercial.
La solicitarea FMI, cresterea importurilor a impus insa deja decizia de majorare a rezervei valutare, care ar trebui sa urce la circa 7,5 miliarde de euro pentru a acoperi factura pe patru luni de importuri (limita de confort uzuala). Piata valutara se confrunta deja cu deficite importante de valuta, care au insumat aproape 140 milioane de euro in ultimele doua saptamani ale lunii trecute. Perioada de toamna ar putea accentua lipsa de oferta de valuta, mai ales ca urmeaza importuri energetice importante. Acestea s-ar putea dovedi peste asteptari de scumpe in conditiile in care sunt platite in dolari, iar moneda americana a dat pe parcursul lunii trecute semne de revenire.
Importurile realizate in perioada ianuarie-iulie au sarit de 13 miliarde de dolari, ceea ce inseamna o crestere de circa 34% fata de anul trecut. Desi isi mentin o traiectorie ascendenta, exporturile tin cu greu pasul, incasarile aduse insumand insa 9,9 miliarde de dolari la sfarsitul lui iulie.
In luna iulie, importul a continuat sa devanseze exportul, desi valoarea bunurilor iesite din tara a fost mai mare cu aproape 18% fata de luna iunie, in timp ce valoarea marfurilor achizitionate din strainatate s-a majorat cu doar 10%. Comparativ cu iulie 2002, incasarile in euro aduse de exporturi au crescut cu 10%, in timp ce costurile marfurilor din import s-au majorat cu 7%.
Imaginea deficitului comercial este ceva mai putin ingrijoratoare in oglinda euro, mai ales ca in iunie si iulie a aparut o usoara tendinta de scadere fata de varfurile din aprilie-mai, cand a depasit jumatate de miliard de euro.
In perioada ianuarie-iulie, deficitul balantei comerciale s-a ridicat la 2,74 miliarde de euro, in conditiile in care importurile calculate au totalizat 11,73 miliarde euro, in crestere cu 9,9%, iar exporturile au urcat cu 8,5%, pana la 8,99 miliarde euro. Pe tot anul trecut, deficitul comercial s-a ridicat la 3,9 miliarde de dolari.
In iulie, atat exporturile cat si importurile au stabilit noi recorduri lunare.
Romania a exportat marfuri in valoare de 1,49 miliarde euro in timp ce bunurile din import au costat 1,92 miliarde de euro.
Astfel, in pofida stagnarii economice pe care o traverseaza cele mai mari dintre tarile Uniunii Europene- Italia, Franta si Germania- care absorb cea mai mare pare din exporturile Romania, ritmul de crestere al livrarilor la extern ramane ridicat: 8,5% in euro pe primele sapte luni. Explicatia lipsei de corelatie este "greutatea" redusa a exporturilor autohtone.
"Ponderea exporturilor Romaniei in totalul importurilor din UE este nesemnificativa", a explicat Lucian-Liviu Albu.
In plus, gradul redus de complexitate protejeaza marfurile de export romanesti, cererea pentru aceasta categorie de bunuri fiind mai putin elastica (adica este putin influentata de fluctuatia veniturilor).
In structura exporturilor continua sa predomine articolele de imbracaminte si textilele, cu o pondere de 25,4%, reprezentand 2,28 miliarde de euro, urmate de masinile si dispozitivele mecanice si electrice, cu o cota de 15,7%, reprezentand 1,9 miliarde de euro. Alte marfuri de export cu ponderi semnificative au fost produsele metalurgice, cu 12,7%, si produsele minerale, precum sarea, cimentul si produsele petroliere, cu 8,2%.
Incasarile in euro aduse de exporturi in primele sapte luni ale anului au fost cu 8,5% mai mari decat in aceeasi perioada din 2002. In dolari, cresterea a fost de 31,8%.
Cele mai importante cresteri de exporturi au fost inregistrate la masini si echipamente (12%), urmate de produsele metalurgice (8,5%), articolele de imbracaminte (6,8%) si produsele minerale ( 6,1%).
La capitolul importuri, dupa sapte luni din acest an cea mai mare viteza de crestere a fost inregistrata de produsele metalurgice (14%), care au depasit achizitiile de masini si echipamente (12,7%) si pe cele de produse minerale (12,2%).
In structura importurilor, cea mai mare pondere era detinuta si la sfarsitul lunii iulie de masinile si dispozitivele mecanice si aparatele electrice, cu 23% din total, aproximativ 2,7 miliarde de euro. Romania a mai importat imbracaminte si tesaturi in valoare de 1,9 miliarde de euro (16,3% din total importuri) si produse minerale de 1,46 miliarde de euro (12,5%).
Uniunea Europeana a ramas principala destinatie pentru exporturile romanesti, volumul absorbit reprezentand 68,2% din total. Principalii parteneri comerciali sunt Italia, care a achizitionat 25,2% din marfurile exportate, Germania - 15,6%, Franta - 7,1%, Marea Britanie - 6,3% si Turcia - 5,1%. Pe primele sapte luni ale anului, cresterea exporturilor pe piata UE a fost de 7,3% fata de aceeasi perioada din 2002. UE este si principala sursa a importurilor, cu o cota de 58,8% din total.
Cea mai mare parte a importurilor, respectiv 21,1%, a provenit din Italia, urmata de Germania - 14,9%, Federatia Rusa 8,4%, Franta 7% si Turcia 3,6%.
sorin.pislaru@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
