Doua zile iau trebuit Bancii Nationale pentru a se hotari cum sa calibreze primele masuri de politica monetara la inceput de an: reducerea ratei dobanzii de interventie cu 0,5 puncte procentuale, pana la 16,5%, combinata cu scaderea de la 30% la 25% a nivelului ratei dobanzii la facilitatea de creditare (rata lombard), si nu in ultimul rand diminuarea ratei dobanzii bonificate la rezervele minime obligatorii in lei constituite de bancile comerciale la BNR, de la 6% la 4%.
Deciziile Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei s-au bazat pe analiza evolutiilor recente ale ansamblului indicatorilor economici si perspectivele acestora pentru anul 2005.
Potrivit unui comunicat al bancii centrale, in sedinta din 14-15 ianuarie 2005, proiectia pe termen scurt a ratei inflatiei "a fost reconfigurata, aceasta ingloband si efectele modificarii unor ipoteze privind ajustarea preturilor administrate, evolutia cursului de schimb al leului si cresterea veniturilor disponibile ca urmare a modificarii cotelor de impozitare".
BNR nu explica in ce consta "reconfigurarea", multumindu-se sa mentioneze ca aceasta a pornit de la temperarea ritmului de crestere a preturilor de consum in ultimele doua luni din 2004, asa incat rata anuala a inflatiei a coborat in decembrie la nivelul de 9,3% si s-a incadrat astfel intr-o marja de variatie "acceptabila" fata de obiectivul asumat (9%).
"Accelerarea din ultimele luni a dezinflatiei a permis Consiliului de administratie al BNR sa decida reducerea ratei dobanzii de interventie (n.r platita la depozitele atrase pe o luna de la bancile comerciale ) cu 0,5 puncte procentuale, pana la nivelul de 16,5%", se spune in comunicatul bancii centrale.
In ultimele 12 luni, rata dobanzii de interventie s-a redus cu 4,75 puncte procentuale, fata de o scadere cu 4,80 puncte procentuale a ratei inflatiei.
Cu toate acestea, BNR intrevede "mentinerea riscurilor unor presiuni inflationiste", avand in vedere "evolutiile din ultimele luni, ca si cele de perspectiva ale factorilor cererii agregate si ale elementelor de cost ale ofertei". "Aceasta determina pastrarea conduitei prudente a politicii monetare necesare atingerii obiectivelor de inflatie, inclusiv intr-o perspectiva mai indelungata, in conditiile continuarii pregatirilor pentru trecerea la tintirea directa a inflatiei", se mai spune in comunicatul amintit.
Cum citeste piata deciziile anuntate de BNR si cum se vor reflecta acestea in evolutia dobanzilor practicate de bancile comerciale in relatia cu clientela? Parerile sunt relativ impartite, insa exista si cateva puncte clare de convergenta: banca centrala este hotarata sa continue pregatirile in perspectiva liberalizarii depozitelor in lei pentru nerezidenti pana in aprilie, incearca sa faca mai putin atractive aceste depozite prin reducerea dobanzilor si in acelasi timp tine cont de riscurile legate de inflatie prin pastrarea unui pas prudent de scadere a dobanzii de interventie.
Numerosi analisti considera ca ne putem astepta in perioada urmatoare in primul rand la scaderi ale dobanzilor la depozite si mai putin la creditele in lei. In acelasi timp, BNR ar dori ca bancile comerciale sa se arate mai sensibile la reducerile dobanzii de interventie si sa diminueze astfel atractivitatea creditului in valuta, stimulata oricum de tendinta de intarire a leului.
"Pana nu se umbla la costurile operationale, nici o banca nu da substantial in jos dobanzile la creditele in lei. Apoi exista in continuare o cerere foarte mare, mai ales de credite de consum, chiar la dobanzi de 30-40%", spune Paul Prodan director executiv la ING Bank Romania.
El crede ca am putea vedea dobanzile in jos in masura in care se vor mentine rate de circa 10% la depozitele interbancare pe o zi, respectiv de 16,5% la cele pe o luna atrase de BNR.
"BNR se afla intr-un mare cerc vicios: daca da drumul prea mult la dobanda, ies din piata bani multi, adusi de nerezidentii care au gasit modalitati de a plasa la scadente scurte; daca lasa lei in piata, se inflameaza inflatia", comenteaza Prodan.
Cad dobanzi! Intai la depozite
"Reducerea dobanzii de interventie cu 0,5 puncte este o veste buna, pentru ca refuzul BNR de a atrage bani la sfarsitul saptamanii inducea ideea unei precipitari a scaderii dobanzii. Chiar si asa, avem confirmarea ca prioritatea numarul unu a bancii centrale este pregatirea pietei monetare pentru liberalizarea contului de capital, si apoi abordarea inflatiei", apreciaza Radu Craciun, analistul -sef al ABN Amro Romania.
El crede ca reducerea cu doua puncte procentuale a dobanzii platite de BNR pentru rezervele minime obligatorii depuse de bancile comerciale, nu va avea un impact foarte important asupra scaderii dobanzilor la depozitele atrase de banci de la clientii nebancari.
Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank, considera ca BNR a gasit o solutie de compromis la doua probleme: pe de o parte, presiunile inflationiste, antrenate inclusiv de reducerea taxarii, care lasa mai multi bani de consum, ar cere un ritm de scadere a dobanzii mai redus decat cel dorit; pe de alta parte, liberalizarea contului de capital in aprilie atrage necesitatea reducerii dobanzii la depozitele in lei, pentru a le face mai putin atractive in ochii nerezidentilor tentati de plasamente speculative. El spune ca reducerea dobanzii de interventie cu 0,5% este sub asteptari, in timp ce scaderea dobanzii la rezervele minime obligatorii de la 6% la 4% genereaza costuri suplimentare pentru banci, care vor primi mai putini bani pentru lichiditatile imobilizate la BNR si le vor compensa prin scaderea dobanzilor la depozite constituite de clienti.
"Reducerea dobanzii de interventie cu 0,5% combinata cu reducerea de 2% a dobanzii la rezervele minime obligatorii in lei, ar putea antrena scaderea dobanzii la depozitele clientelei cu un punct procentual. Practic, BNR determina bancile sa impinga in jos dobanda la depozite si in acelasi timp dobanda la credite ramane relativ sus", a declarat Mihal Ion.
"Scaderea ratei la dobanzile remunerate de BNR la rezervele minime obligatorii, in contextul mentinerii ratei acestora la 18% va determina costuri mai mari pentru banci. Coroborat cu scaderea dobanzii de referinta, ne putem astepta la scaderi de dobanzi la depozite din partea marilor banci", apreciaza si Dorin Badea, chief dealer la Banc Post.
El spune ca, in contextul unui sistem supralichid, care plaseaza la BNR circa 150.000 de miliarde de lei, ar fi contraindicata o crestere a dobanzilor la credite. In plus, aceasta miscare ar dauna imaginii bancilor, asa incat in urmatoarele zile vom vedea ajustari ale dobanzilor la depozite.
"Ma asteptam la o scadere a dobanzii de interventie a BNR. Nu inteleg totusi de au lasat dobanzile sa coboare timp de cateva zile pana la nivelul la care au ajuns peste week-end. In piata sunt foarte multi bani, ceea ce a si dus la aceasta scadere a dobanzilor pe piata monetara", comenteaza si Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei HVB Bank.
Inceput de saptamana cu scaderi de dobanzi
Raiffeisen Bank a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute scaderea dobanzilor la creditele in lei in medie cu doua puncte procentuale. Banca a operat, de asemenea, si ajustari ale dobanzilor platite la depozite.
Modificarea dobanzilor survine in contextul mentinerii trendului de scadere a dobanzii de interventie a bancii centrale, in concordanta cu evolutia inflatiei.
Reasezarea dobanzilor poate fi privita si in legatura cu recenta intrare in vigoare a obligativitatii calcularii si afisarii DAE. Astfel, un nivel ridicat, de peste 35%, al acestui cost are de cele mai multe ori un efect negativ asupra potentialilor clienti. Prin reducerea dobanzii, principala componenta a DAE, se va obtine si o diminuare a acestui indicator, pana la niveluri mai putin descurajante pentru clienti.
Raiffeisen a anuntat ca dobanda la creditele pentru nevoi personale si la cele de consum a scazut de la 28% pe an, la 26% pe an. La creditele imobiliare dobanda ascazut de la 25% la 23% pe an. Cea mai ampla scadere de dobanda - de patru puncte procentuale - a fost operata la cardul de credit Mastercard, acesta ajungand astfel la 28% pe an. In cazul facilitatii de over-draft, dobanda perceputa a coborat cu un punct procentual, pana la 28% pe an.
Pentru creditele in valuta banca percepe o dobanda de 9% - 9,5% pe an, atat la euro cat si la dolari.
Banca a operat de asemenea si reduceri ale dobanzilor la depozitele in lei, cuprinse intre 0,5 si 1 punct procentual. Astfel, pentru depozitele clientilor persoane fizice dobanzile remunerate osicleaza intre 13% si 13,5% pe an. Pentru clientii pesoane juridice dobanzile variaza intre 12% si 12,5% pe an.
Inceputul de an a adus, de altfel, modificari de dobanzi la mai multe banci din sistem.
Banca Tiriac, un jucator important pe piata de retail, a operat la sfarsitul saptamanii trecute de asemenea modificari ale dobanzilor. Pentru moment, banca nu a redus decat dobanzile la depozitele in lei, scaderile fiind de 0,5 puncte procentuale. Astfel, dobanzile bancii sunt cuprinse intre 13,5% si 15% pe an.
Banca a operat la inceputul lunii decembrie modifcari de dobanzi la credite, acestea coborand 2 pana la 4 puncte procentuale. Astfel, pentru creditele de nevoi dobanzile au ajuns la 23% - 24% pe an.
RoBank, care a fost achizitionata anul trecut de OTP Bank, a anuntat de asemenea reduceri de dobanzi la depozitele in lei. Diminuarile de dobanzi variaza intre 0,5 si 1 punct procentual. Astfel, banca va remunera depozite cuprinse intre 13% si 13,5% pe an pentru clientii persoane fizice. In cazul clientilor persoane juridice, dobanzile vor oscila intre 12% si 12,5% pe an.
La acestea se adauga Finansbank si Banca Transilvania, care au operat pe parcursul saptamanii trecute modificari ale dobanzilor la depozite.Reasezarea dobanzilor la depozite vine in contextul in care banca centrala face presiuni pentru scaerea dobanzilor la lei la niveluri cat mai putin atractive in perspectiva liberalizarii contului de capital, care avea loc in aprilie, pentru a limita riscul intrarii unor capitaluri speculative masive.
Scaderea dobanzilor la depozitele in lei risca insa sa descurajeze economisirea, daca acestea vor deveni real negative, in contextul mentinerii apetitului pentru imprumutare, in special in valuta. Plasamentele in lei au devenit atractive anul trecut, oferind randamente mult mai mari decat cele in valuta, in contextul aprecierii in termeni nominali ai monedei nationale.
razvan.voican@zf.ro ; liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
