BNR a exercitat o presiune mult prea mare pentru scaderea dobanzilor, pana la niveluri care risca sa descurajeze economisirea, agitand in mod exagerat spectrul unor intrari de capitaluri speculative care nu si-au mai facut aparitia, sustin bancherii comerciali.
Sigur ca in acelasi timp se poate pune intrebarea daca Romania ar mai fi fost ocolita de speculatori si fara aceasta reducere agresiva a dobanzilor.
"Este pentru prima data in zece ani cand ajungem la dobanzi real negative, BNR fortand aceasta scadere pana la niveluri care nu sunt sustenabile. Romania este importator net de capital si nu-si poate permite sa nu remunereze corespunzator resursele interne", comenteaza Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank Romania.
El considera ca nu reprezinta nici o realizare faptul ca dobanzile se duc in jos pur si simplu din lipsa de plasamente. "Economia nu absoarbe excesul de lichiditate pe care BNR nu-l mai sterilizeaza, iar explicatia nu sta in costul banilor, ci in capacitatea de indatorare foarte redusa a companiilor, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Adica revenim la o problema de ajustare structurala", afirma Negritoiu.
In aceste conditii, excesul de bani de pe piata nu are decat sa mearga spre finantarea consumului, care nici nu este prea sensibil la nivelul dobanzii, stimuland cresterea in continuare a deficitului extern.
"Dobanzile la depozite au scazut deja destul de mult ca efect al politicii monetare a BNR si exista o mare presiune de scadere in continuare. Orice natiune este interesata sa sustina economisirea asa ca ramane de vazut unde este pragul minim al atractivitatii economiilor in lei", apreciaza Petre Bunescu, director general adjunct al BRD-SocGen, aratand ca se poate pune problema unei reactii a populatiei in masura in care tendinta de scadere a dobanzilor continua.
El afirma ca bancile suporta costuri extraordinare din cauza acestei "baterii de politici monetare folosite de BNR pentru a aduce dintr-o data piata romaneasca la niveluri de dobanzi comparabile cu cele din Europa Occidentala".
"Suntem pentru a se pastra un nivel rezonabil de remunerare a economiilor", spune Bunescu.
Incercand sa faca depozitele in lei cat mai putin atractive pentru straini, BNR a redus drastic dobanzile platite la sumele atrase de la bancile comerciale, generand o supralichiditate pe lei, care nu reuseste sa gaseasca debuseu in creditare. Astfel a rezultat o corectie a dobanzilor in mare masura artificiala. De la inceputul anului, dobanzile pe piata interbancara au cazut cu mai mult de zece puncte procentuale, dand peste cap socotelile bancilor comerciale si ale clientilor acestora.
"Fondurile financiare straine sunt mai sofisticate decat ne asteptam noi si nu se uita la instrumente primare, cum sunt depozitele. Atat timp cat nu pot investi in titluri de stat sau certificate de depozit ale BNR, iar pe bursa se invart de ani de zile aceleasi cateva titluri, nu-si bat capul sa intre pe o piata atat de ingusta", spune Misu Negritoiu.
Cert este ca dupa trei zile de cand strainii pot aduce sume in valuta pentru a le plasa liber sub forma de depozite la termen in lei, piata interbancara nu a consemnat nici o intrare semnificativa de capital.
"Eu cred ca nu se va intampla nimic in urma acestui pas de liberalizare sau oricum nu mare lucru", afirma Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen.
"In urma discutiilor cu investitorii reiese ca nivelurile actuale ale dobanzilor nu mai sunt atat de atractive intrucat au devenit similare cu cele din Ungaria, de exemplu, care are insa un rating de tara mai bun", explica Claudiu Cercel, directorul directiei operatiuni de piata din BRD.
In acest context, bancherii acuza lipsa de predictibilitate care s-a instalat pe piata in privinta evolutiilor posibile ale dobanzilor.
"Din punctul nostru de vedere, dobanzile ar trebui sa o ia in sus, mai ales o data ce s-a vazut ca a fost o grija exagerat de mare in privinta intrarilor de capitaluri speculative", apreciaza Misu Negritoiu, mentionand ca "dupa ce ca dobanzile nu mai incurajeaza economisirea, conturile de economii mai trebuie sa suporte si majorarea de impozit pe venitul din dobanda".
"Chiar nu putem anticipa unde vor ajunge dobanzile in acest an. Ne amintim insa ca in 2003 BNR a revenit asupra politicii de scadere a dobanzilor, dandu-si seama ca se ajungea la descurajarea economisirii", spune si Sorin Popa, director general adjunct al BRD, responsabil cu operatiunile de retail.
Misu Negritoiu considera ca noul regulament valutar trateaza fuga de capital, desi Romania nu are o astfel de problema
"Prin aceasta liberalizare schioapa, BNR ii pedepseste pe romani: afara tot nu ii lasa sa plaseze bani, iar pe piata interna ii impinge spre instrumente riscante, in conditiile in care alternativele au ramas la fel de primitive", mai spune Negritoiu. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
