Investitiile straine directe- indicator care vorbeste cel mai cinstit despre credibilitatea externa a unei economii si ghideaza politica macroeconomica a Guvernului, nu pot fi masurate in Romania dupa o metodologie unitara, existand cel putin trei surse care ofera date pe piata.
Cea mai credibila este banca centrala, insa Institutul National de Statistica si Studii Economice (INSSE) si, implicit, ministerul dezvoltarii si prognozei, apeleaza la Registrul Comertului, care prezinta, de fapt, situatia capitalului social subscris.
"Am avut o surpriza extraordinara!", a declarat pentru Ziarul Financiar Leonard Cazan, ministrul dezvoltarii si prognozei.
"Am vrut sa vad situatia investitiilor straine pe 2000 si am primit de la Registrul Comertului doua variante: prima, complet absurda, de 960 milioane de dolari, a doua, mai plauzibila, de 243 milioane de dolari", explica ministrul dezvoltarii.
Diferenta vine din metodele de lucru diferite.
"Nici nu pot sa iau in calcul nivelul de sub 300 milioane de dolari prezentat ca investitii straine intrate anual in Romania in ultima perioada, pentru a construi o prognoza pentru urmatorii patru ani", spune Leonard Cazan.
El sustine ca in 2001 valoarea "reala" a investitiilor straine directe se va ridica la 700-800 milioane de dolari, sperand ca va avea la sfarsitul anului si metodologia care sa-i arate daca a avut dreptate sau nu.
"Sunt multe lucruri de imbunatatit la statistica. M-am convins ca, cel putin cei din directiile teritoriale sunt numai culegatori de date, care nu pot oferi autoritatilor locale analize economice", afirma ministrul dezvoltarii, in a carui parohie intra si INSSE.
Cazan afirma ca institutul de statistica este "retinut" in acest domeniu, preluand practic datele de la Registrul Comertului. ai ministerul dezvoltarii si prognozei se bazeaza pe aceeasi sursa de informatii, neavand o metodologie proprie de monitorizare a investitiilor straine directe.
Constantin Chirca, vicepresedinte INSSE, recunoaste ca institutia sa nu dispune de o metodologie de masurare a investitiilor, singurele date statistice pe care le poate furniza in acest moment fiind "valoarea capitalului social subscris pe tari de provenienta", preluat de la Registrul Comertului.
Pana in toamna anului trecut, institutul sustinea ca publica in buletinele sale periodice "situatia investitiilor directe", cand de fapt era vorba tot de capitalul social. Aceasta practica a creat numeroase confuzii in ceea ce priveste investitiile straine in economia romaneasca, acestea parand extrem de mici.
Chirca spune ca de-abia acum o echipa formata din oameni de la statistica, din finante si din BNR lucreaza la o metodologie unitara de masurare a investitiilor straine.
"Cea mai importanta sursa de informatii este sistemul bancar, care poate oferi date din conturi", afirma vicepresedintele INSSE.
Polonia, Ungaria si Cehia -noua Mecca pentru investitorii straini
Fluxurile de investitii straine directe (foreign direct investment - FDI) in economiile in tranzitie din estul Europei sunt estimate ca au atins un nivel record in 2000, de 27,4 miliarde de dolari.
Fluxurile de investitii in aceasta zona vor continua sa creasca puternic pe termen mediu, avand in vedere imbunatatirea considerabila a mediului de afaceri, potrivit unui raport publicat de Economist Intelligence Unit (EIU).
Cea mai mare parte a investitiilor au fost directionate catre Polonia, Ungaria si Cehia, care au atras anul trecut 55% din total, acelasi procent ca si in 1999. Unele state in tranzitie la economia de piata sunt printre cele mai atractive piete emergente pentru investitorii straini.
Ca proportie in PIB, doar putine economii din lume au un nivel asemanator al intrarilor de FDI cu cel al liderilor Europei de Est in atragerea investitiilor - Ungaria, Cehia, Estonia si Letonia.
In aceste patru state, investitiile straine au reprezentat in medie 4,5% din PIB, in perioada 1994-1999.
Doar Singapore, Chile si Malaezia au inregistrat rate mai inalte in aceeasi perioada. In Uniunea Europeana, de exemplu, fluxurile de investitii straine nu au detinut decat 2% din Produsul Intern Brut, iar in statele sudice, aceasta cifra a fost chiar mai redusa.
Polonia ramane principala destinatie a investitorilor externi, in conditiile in care, intre 1990 si 2000, a atras peste 36 miliarde de dolari.
Desi este mult in urma Ungariei sau Cehiei in ceea ce priveste raportul dintre totalul FDI si numarul de locuitori, in statul polonez au intrat sume mult mai mari decat in orice tara din estul Europei.
Aceasta valoare se datoreaza dimensiunilor pietei locale, cresterii economice puternice din acest deceniu si stabilitatii politice.
Polonia va ramane principala destinatie a investitiilor straine din Europa de Est (pe locul 21 in lume) si in perioada 2001-2005, estimandu-se o medie anuala a intrarilor de FDI de circa 7,4 miliarde de dolari.
Ungaria a reusit sa atraga volume importante de investitii datorita demararii rapide a reformei economice, strategiei de privatizare, legislatiei favorabile si competentei fortei de munca.
Cu toate acestea, atractivitatea statului ungar ar putea scadea, avand in vedere faptul ca si alte state est-europene au facut pasi importanti in reforma economica, iar salariile din Ungaria sunt mai mari decat cele din tarile in curs de dezvoltare.
Volumul investitiilor straine directe in Cehia a crescut semnificativ incepand cu 1998. In 1999, statul ceh a atras peste 5 miliarde de dolari, iar fluxurile medii pentru perioada 2001-2005 sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de dolari anual, depasind astfel Ungaria.
Analistii EIU preconizeaza pentru acest an un total de aproape 30 de miliarde de dolari care vor fi investiti in Europa de Est, continuand astfel trendul ascendent inceput in 1997.
Pe termen mediu, in conditiile in care sunt din ce in ce mai putine oportunitati de privatizare, majoritatea investitiilor vor fi efectuate de catre cei care au intrat deja pe piata locala.
In perioada 2001-2005, volumul total de investitii straine in regiune va atinge 162,7 miliarde de dolari, cu 40% mai mult decat intre 1996 si 2000. Tot Ungaria, Polonia si Cehia vor fi destinatiile preferate ale investitorilor, atragand 40% din totalul fluxurilor.
O crestere substantiala va fi semnalata in Rusia, care va atrage in viitorii 5 ani cate 7 miliarde de dolari anual, fata de doar 3,5 miliarde pe an, in ultimul cincinal.
FDI vor detine o pondere insemnata in Produsul Intern Brut al multor state din zona: Bulgaria si Cehia vor avea o rata de 6%, Slovacia si Rusia - 3,5%, in timp ce, in Romania si Ucraina, acest raport va fi de doar 2-2,5%.
Principalul motiv al cresterii volumului de investitii straine este imbunatatirea mediului de afaceri din regiune. Estimarile privind cresterea economica si a comertului international, precum si nivelele de profitabilitate conduc la dezvoltarea rapida si extinderea oportunitatilor de pe piata Europei de Est.
Politici mai liberale privind sectorul privat, modificarea regimului taxelor, liberalizarea comertului exterior si a cursului valutar, precum si dezvoltarea infrastructurii au condus la crearea unui mediu de afaceri mult mai bun decat in anii '90, au conchis realizatorii studiului EIU.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
