Cele mai importante companii de asigurari din Romania cu capital strain dar si banci sau fonduri de investitii care vor sa se implice pe piata pensiilor private afirma ca reforma pensiilor este pe un drum gresit.
Legea fondurilor de pensii universale urmeaza sa primeasca astazi votul final in Camera Deputatilor, dar reprezentantii Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), printre care se numara mari companii internationale care au investit deja in acest sector Europa de Est, afirma ca nu vor investi si in Romania daca legea se mentine in actuala formula.
Miza acestei legi sunt sumele care vor fi administrate de companiile private, care pot ajunge la sute de milioane de euro in primii ani si miliarde de euro sau chiar zeci de miliarde de euro mai tarziu. In Polonia, unde reforma a inceput de 10 ani, activele fondurilor de pensii private se ridica la 11 miliarde euro.
"Varianta actuala a proiectului de lege nu prezinta interes pentru un potential admnistrator de fond privat de pensii in conditiile unei cerinte minime de capital de 5 milioane de euro, unei piete potentiale reduse, a unor contributii insuficiente, a unor venituri subdimensionate si a unui randament minim garantat", afirma APAPR, printre ai carei membri se numara AIG Life, Aviva, ING Nederlanden, Generali sau Allianz-Tiriac.
Presedintele Comisiei de Munca si Protectie Sociala din Camera Deputatilor, Smaranda Dobrescu (PSD), afirma insa ca cea mai mare parte din observatiile companiilor de asigurari au fost asimilate in noul proiect de lege.
"Initial (companiile - n.red) au venit cu lista de 20 de modificari, iar cea mai mare parte au fost rezolvate. Restul tine insa de dimensionarea fondurilor- este vorba de elemente care afecteaza sistemul public de pensii. Am negociat cu Ministerul Finantelor si asta-i maximum din ceea ce puteam sa obtinem", a spus Smaranda Dobrescu.
Singurul punct la care s-a ajuns la un acord intre Parlament si asiguratori a fost scoaterea din lege a pragului minim de randament anual garantat (de 1% peste inflatie).
Printre prevederile respinse de companiile private sunt limitarea comisioanelor, intrarea in sistem doar a persoanelor de sub 35 de ani care de angajeaza pentru prima data sau supravegherea de catre un Departament din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. (vezi caseta si pagina 12).
Legea ar urma sa intre in vigoare - momentul in care vor fi infiintate primele fonduri universale de pensii - in ianuarie 2008. De ce atat de tarziu?
Tot din cauza "cerberului", adica Ministerul de Finante." Si noua ni se pare o data prea indepartata, mai ales ca suntem deja intarziati cu aceasta reforma, dar previziunile privind evolutia deficitului bugetului public de asigurari sociale permit introducerea fondurilor private doar de atunci", a mai spus Smaranda Dobrescu.
In primul an, deficitul la sistemul public de pensii va fi de circa 0,08% din PIB. Daca legea s-ar aplica de anul acesta, deficitul ar fi in suma absoluta de 44 milioane de euro.
De fapt, statul roman o ia de la capat cu aceasta lege. Exact acum 4 ani, in toamna anului 2000, guvernul Isarescu adopta o ordonanta de urgenta pentru infiintarea fondurilor universale de pensii private, dar care a fost abrogata de Guvernul PSD.
Daca se aplica atat de tarziu, din 2008, de ce este necesara acum votarea acestei legi, avand in vedere ca Parlamentul urmator o poate schimba, la fel cum s-a intamplat si in 2004?
"Pentru ca exista o conditionarea europeana. Suntem in intarziere fata de celelalte tari din Est, asa ca macar sa avem legea, chiar daca se aplica mai tarziu", a spus presedintele Comisiei de Munca si Protectie Sociala din Camera Deputatilor.
Statul incearca prin reforma pensiilor sa reduca in viitor deficitul cronic al bugetului de asigurari sociale, cauzat de micsorarea numarului de salariati si a cresterii numarului de pensionari. Acum, 4,4 milioane de salariati intretin 6,2 milioane de pensionari, fata de 8 milioane de salariati la 4 milioane de pensionari in 1990. Ca urmare, in fiecare an deficitul bugetului public de pensii se ridica la cateva zeci de milioane de euro. Pentru acest an, este de estimat la peste 400 milioane de euro. Numarul de salariati a scazut brusc datorita pensionarilor anticipate care au mascat somajul, dar si ca urmare a tendintei demografice pe termen lung de scadere a natalitatii.
La fondurile de pensii obligatorii (sau publice) administrate privat, numite si fonduri universale de pensii, ar urma sa contribuie in mod obligatoriu salariatii pana la 35 de ani care se angajeaza pentru prima data si contribuie la fondul public de asigurari sociale.
Contributia nu este suplimentara, ci este constituita dintr-o parte din banii care merg acum in bugetul public de asigurari sociale (34%din salariul brut, din care 9% plateste angajatorul in numele angajatului si 25% angajatorul).
De asemenea, vor putea contribui, in mod facultativ, si cei care lucreaza deja si au sub 45 de ani.
In opt ani, 6% din contributia platita de angajator in contul angajatului la bugetul public ar urma sa mearga in aceste fonduri universale. Fiecare contribuabil va sti la orice moment suma acumulata in contul sau, deci pe ce mizeaza la pensie.
Parlamentul a votat deja anul acesta o alta lege pentru reforma pensiilor, si anume legea fondurilor de pensii ocupationale.
Aceasta propune o forma de pensie privata aparuta ca urmare a unei intelegeri intre salariati si patronat. Sindicatele si patronatele sau, acolo unde nu exista, reprezentantii salariatilor si ai angajatorilor infiinteaza de comun acord o schema de pensii ocupationale.
La fonduri contribuie, in mod facultativ, angajatii si angajatorii. Fondurile vor fi administrate de societati specializate infiintate de banci sau de companii de asigurari cu un capital minim de 2 milioane de euro. Pentru incurajarea acestor contributii, Codul Fiscale prevede deductibilitatea cheltuielilor in limita a 200 de euro pe an la angajat si 200 de euro pe an la angajator.
Legea ar trebui sa se aplice din ianuarie 2005. Primul pas a fost infiintarea in cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a Departamentului de Supraveghere a Pensiilor.
O singura companie de asigurari a anuntat ca este dispusa sa investeasca intr-o societate de administrare a pensiilor infiintata conform acestei legi - Asirom. Doua sindicate, ale constructorilor si petrolistilor, au anuntat ca sunt interesate de infiintarea unor fonduri de pensii ocupationale.
In Polonia, Cehia, Ungaria sau Bulgaria fondurile de pensii private au aparut deja.
Spre exemplu, in Polonia opereaza acum pe piata 16 fonduri de pensii private, care au circa 11,7 milioane de membri. Practic, mai mult de 60% din populatia ocupata cu varsta intre 31-50 de ani isi imparte contributiile intre sistemul public si sistemul privat de pensii. Totalul activelor administrate de aceste fonduri private de pensii dupa patru ani de la infiintarea lor, in 1999, a ajuns la 11 miliarde de euro. Cea mai mare parte a fondurilor sunt investite in 60%, 31% in actiuni, restul in certificate de trezorerie, depozite bancare si altele. sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
