Prima pagina

Alarma in comertul exterior: exporturile au stagnat in ianuarie

Alarma in comertul exterior: exporturile au stagnat in ianuarie
05.03.2004, 00:00 27



Exporturile Romaniei au confirmat in ianuarie cele mai negre asteptari: cu o crestere de numai 1,3% in euro fata de ianuarie 2003, fata de cresteri anuale de 6% in 2003 si 20% in 2002. Dublarea impozitului pe profit pentru veniturile din export, dar si, paradoxal, magnetul tot mai mare al UE pentru comercianti sunt cauzele franarii cresterii.



Cresterea exporturilor devine din ce in ce mai mica de la o luna la alta, in timp ce importurile tind sa accelereze.



De la ritmuri anuale de pana la 50% in urma cu un an, trei dintre cele cinci categorii principale de marfuri exportate de Romania au inregistrat in prima luna a lui 2004 scaderi de pana la 17,3%.



Comparativ cu decembrie 2003, exporturile chiar au inregistrat o scadere de 2%, continuand astfel pentru a treia luna consecutiv un trend de scadere inceput dupa varful de 1,42 miliarde de euro atins in octombrie.



"Evolutia comertului exterior din ianuarie arata ca deturnarea de comert dinspre tarile din afara Uniunii Europene inspre aceasta zona se accentueaza", explica analistul economic Liviu Voinea.



Deturnarea de comert inseamna reorientarea exporturilor si importurilor catre o anumita zona, cu care de obicei tara respectiva are un acord de liber schimb.



In cazul Romaniei, disparitia barierelor comerciale in relatia cu Uniunea Europeana face din aceasta zona un magnet pentru comertul exterior. Dar multe firme romanesti sunt prinse descoperite de aceasta reorientare.



"Pe termen scurt, deturnarea de comert face victime (adica sunt anumite firme care nu pot tine pasul cu cerintele pietei occidentale, astfel incat isi reduc exporturile - n.red). Pe termen lung, fundamental, trendul este bun", explica Voinea.



Exporturile catre UE au crescut in ianuarie cu 5,3%, mult mai mult decat cresterea totala de 1,3%. UE atrage acum 70,5% din totalul exporturilor romanesti si livreaza doar 52% din totalul importurilor.



Ramane de vazut daca este doar o situatie conjucturala sau nu faptul ca, pentru prima data, in relatia cu UE am ajuns la un excedent comercial in ianuarie: exporturi de 850 milioane euro, fata de importuri de 798 milioane euro. Pana acum, situatia a fost inversa.



Importurile au urcat in ianuarie 2004 cu 8,6% fata de ianuarie 2003, pana la 1,53 miliarde de euro, in timp ce exporturile au consemnat o crestere de numai 1,3%, care a adus incasari de 1,21 miliarde de euro. A rezultat pentru prima luna a anului un deficit comercial de aproape 320 milioane de euro, sub media lui 2003, insa cu circa 50% mai mare fata de aceeasi luna a anului trecut.



In aceste conditii, Romania nu va putea conta pe exporturi pentru echilibrarea balantei comerciale si, implicit, a balantei de plati externe, al carei deficit rezulta in cea mai mare parte din deficitul comercial. Mai ales atat timp cat importurile au cale libera, fara constrangeri, pe fondul continuarii calendarului de liberalizare a schimburilor comerciale ale Romaniei si incheierii de noi acorduri de liber schimb.



In 2004, exporturile sunt creditate de autoritati cu o crestere de circa 6%, ceea ce ar insemna mentinerea ritmului de 6,4% consemnat la nivelul lui 2003.



Analistii au fost de acord inca de la sfarsitul anului ca Romania nu mai poate forta cresteri ale exporturilor pe actuala structura a marfurilor pe care se bazeaza vanzarile pe piete externe, neschimbata de ani de zile, si in care predomina produse cu valoare adaugata scazuta, materii prime ori marfuri realizate in sistem lohn. Cei mai pesimisti se asteapta la o scadere a exporturilor in 2004 comparativ cu 2003, mai ales in ipoteza unei reveniri a dolarului. Consecinta fiind dezechilibrarea si mai accentuata a balantei comerciale.



Iar la radacina acestui dezechilibru macroeconomic stau aceleasi dezechilibre structurale din economia romaneasca, ramase nerezolvate si in 2003. Acestea genereaza un deficit major de oferta interna de marfuri in fata cererii de consum din ce in ce mai agresive, care alimenteaza cresteri pe masura ale importurilor .



In plus, firmele exportatoare au de suportat in acest an socul unei a doua dublari succesive a impozitului pe profit, care a fost aliniat de la 1 ianuarie la cota standard de 25%.



Analistul Liviu Voinea spune ca franarea exporturilor ar fi putea fi si din cauza acestei cresteri a fiscalitatii, dar ca oricum, exportatorii stiau din vreme de acest lucru si s-au pregatit. Insa tot atat de adevarat este ca evolutia exporturilor din 2000 incoace a fost strans legata de scaderea fiscalitatii.



Printr-o masura-soc, Guvernul Isarescu a redus in 2000 impozitul pe profit pentru exportatori la 5%, fata de 25% cel normal, ceea ce a facut ca exporturile sa se desprinda din acel an de pragul fatidic de 8-8,5 miliarde euro de netrecut in anii 1995-1999. In 2000, exporturile au avut un ritm de crestere de 20%.



Si in anii urmatori cresterile au fost de doua cifre, astfel incat acum exporturile au ajuns pe un palier dublu fata de cel din anii 1995-1999, si anume la circa 16 miliarde de dolari (15 mld.euro). De asemenea, importurile de tehnologie realizate in ultimii ani intarzie sa dea roade printr-o productie de marfuri mai sofisticate destinate exportului. La randul lor, multinationalele prezente in Romania si care ar avea un acces mai facil la piete de desfacere decat companii romanesti, raman pe o pozitie de importatori neti.



Romania continua sa cheltuie sume importante pe importuri de masini si echipamente. In ianuarie, aceasta categorie de marfuri a costat 369 milioane de euro, in crestere cu aproape 16% fata de aceeasi luna a anului trecut.



In acelasi timp, importurile de produse metalurgice s-au majorat cu peste 34%.In structura exporturilor, primele categorii cu o pondere semnificativa in total au fost si cele care au raportat cresteri. Astfel, vanzarile de articole de imbracaminte si confectii s-au majorat cu 10,8%, in vreme ce pentru masini si dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice cresterea a fost de 15,7%. In schimb, valoarea livrarilor de produse metalurgice s-a redus cu 11,7%, iar cea a exporturilor de produse minerale a scazut cu 17,3%.
razvan.voican@zf.ro ; sorin.pislaru@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO