Puterea si-a atins o parte dintre obiectivele anuntate, in ciuda crizelor intense din interiorul coalitiei de guvernare.
Dincolo de scandalurile care au pigmentat viata politica, noua putere instalata la sfarsitul anului 2004 a avut performanta, atingandu-si principalul obiectiv: indeplinirea cu succes a negocierilor cu UE, prin reforma in justitie si adoptarea unei noi legislatii in domeniul concurentei, care au anulat steguletele rosii din precedentul raport de monitorizare. Insa proiecte mai mici ale Puterii, cum ar fi inlocuirea presedintilor camerelor parlamentare sau reforma administratiei publice au fost blocate din cauza relatiilor deteriorate dintre cele patru partide aflate la putere, nevoite sa coabiteze in ciuda viziunilor contrare.
Alianta D.A. PNL-PD s-a vazut nevoita sa colaboreze cu UDMR si PUR (acum PC), fostii parteneri de guvernare ai administratiei PSD, pentru a asigura majoritatea.
In parlament, aceasta putere a functionat adeseori in conditii dificile, din cauza majoritatii precare, dar si a absenteismului si indisciplinei la vot. Astfel, legi importante in procesul de aderare - cum ar fi legea privind declararea averilor ceruta in capitolul Justitie - au fost "ciuntite" intr-una din camere cu sprijinul unor parlamentari ai Puterii, ca apoi sa fie corectate cu emotii, sub amenintarea sanctiunilor, in cealalta camera.
Apoi, starea coalitiei s-a deteriorat din cauza concurentei intre principalele partide la guvernare, PNL si PD, care
s-au repliat in momentele decisive in spatele liderilor Calin Popescu-Tariceanu si Traian Basescu, aflati la randul lor in competitie. Presedintele Traian Basescu a tinut de la bun inceput sa-si impuna punctul de vedere asupra vietii interne a coalitiei, pledand din start pentru alegeri anticipate. El a numit, la inceputul anului, Partidul Umanist - partener la guvernare cu PNL si PD - o solutie "imorala".
Dupa acest moment, desi la nivel guvernamental relatiile dintre parteneri erau cordiale, la nivel politic, coalitia a trait din crize, din cauza ca presedintele si premierul s-au aflat de cele mai multe ori in antiteza din cauza acestui subiect.
Cei doi au cazut in cele din urma de acord ca alegerile trebuie organizate, au anuntat ca acestea ar putea fi anuntate dupa semnarea tratatului de aderare, apoi s-au aflat la un pas de declansarea lor, cand premierul Tariceanu si-a anuntat demisia ca urmare a respingerii de catre Curtea Constitutionala a pachetului legislativ de reforma in Justitie. Insa, primul-ministru a pus piedica acestui proces, renuntand la demisie din cauza inundatiilor dezastruoase, iar acest lucru a spart coalitia in doua: pe de o parte PNL, UDMR si PC, iar pe de alta parte PD, ai carui lideri erau la un moment dat pe punctul de a iesi de la guvernare, nemultumiti de solutia premierului.
Coalitia nu s-a spart, insa presedintele si-a exprimat nemultumirea cu privire la liderul PNL Calin Popescu-Tariceanu, acuzandu-l ca i-a dat peste cap planurile la presiunea unor grupuri de interese care nu ar fi fost avatajate de declansarea anticipatelor. In plus, in cercurile politice a fost suspectata in acele momente si o intelegere a premierului cu PSD. In ciuda bobarnacelor primite de la Basescu si a unei revolte in miniatura declansate in PNL, Tariceanu a reusit sa reziste in fruntea partidului si a Guvernului.
Reconcilierea a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute, cand alianta a organizat o mare reuniune la care l-au invitat si pe presedintele Traian Basescu.
El a laudat performantele guvernamentale, trasandu-le in schimb ca sarcina politica liderului PNL Calin Popescu-Tariceanu si celui democrat Emil Boc sa inceapa procedurile pentru fuziunea PNL cu PD. Nici opozitia nu a avut parte de o viata mai linistita in 2005. Dupa pierderea puterii, in PSD
s-a simtit nevoia schimbarii. Fostul ministru de externe Mircea Geoana a fost ales presedinte al partidului, desi jocurile pareau a fi facute in favoarea fostului presedinte Ion Iliescu. Fostul sef de stat a intrerupt temporar relatiile cu noua putere de la varful PSD si si-a acuzat fostii sustinatori de tradare. Iliescu a fost "reactivat" spre sfarsitul anului de noua conducere a partidului care a simtit ca are nevoie de influenta fostului presedinte pentru a putea recupera lipsa de credibilitate.
In premiera pentru activitatea sa de la infiintare, PRM si-a ales in 2005 un nou presedinte: Corneliu Ciontu a fost pentru cateva luni liderul partidului, in locul lui Corneliu Vadim Tudor, iar misiunea sa a fost reabilitarea imaginii partidului si schimbarea orientarii doctrinare. Insa Vadim Tudor si-a recuperat functia de presedinte al formatiunii si l-a exclus pe Ciontu din partid.
doina.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
