Premierul spaniol Jose Luis Rodrigo Zapatero risca sa devina victima propriului sau proiect dupa ce a declarat la sfarsitul lunii mai ca doreste sa inceapa negocierile de pace cu gruparea terorista ETA, in incercarea de a pune capat violentelor ce dureaza in Spania de la sfarsitul anilor ''50.
Dorinta premierului s-a lovit de opozitia vehementa a populatiei. Sute de mii de spanioli au iesit la finele saptamanii pe strazile Madridului cerand demisia lui Zapatero care, conform protestatarilor, se preda in fata teroristilor si dezonoreaza memoria celor aproape 1.000 de victime ale atentatelor organizate de ETA.
Zapatero a ajuns la putere imediat dupa atentatele teroriste din 11 martie 2004, tocmai pentru ca reprezenta in ochii spaniolilor o alternativa pentru lupta impotriva terorismului, pe care Jose Maria Aznar, aliat al americanilor in razboiul din Irak, a pierdut-o atunci cand cauza atentatelor a fost considerata tocmai prezenta soldatilor spanioli in Irak.
Acum premierul este aproape de a-si pierde functia inaintea incheierii mandatului, in 2008, cu aceleasi carti pe care a mizat la alegerile din 2004, lupta impotriva terorismului. Legitimitatea lui Zapatero este pusa sub indoiala atat in fata electoratului, cat si in fata scenei politice, dupa ce acesta a declarat convins ca "majoritatea spaniolilor" inteleg demersul guvernului si dupa ce opozitia si-a retras sprijinul pentru inceperea negocierilor. A deschide dialogul cu ETA in aceste conditii este considerat de catre analisti un act iresponsabil din partea premierului, aducandu-l pe Zapatero pe marginea prapastiei, riscand in orice moment sa cada.
Seful guvernului spaniol a adus in discutie aceasta incepere a negocierilor dupa ce, la data de 22 martie, gruparea terorista a declarat ca inceteaza violentele si ca isi doreste incheierea conflictului. Zapatero a declarat la acea data ca "inceperea dialogului este metoda de a pune capat violentelor."
Conform unui sondaj recent, 54% dintre spanioli se indoiesc insa de sinceritatea scopurilor gruparii ETA si cer ferm guvernului sa nu inceapa nici un fel de negocieri inainte ca gruparea ETA sa predea armamentul oficialitatilor si sa-si anunte in mod formal desfiintarea. Mai mult, manifestantii sunt de parere ca a negocia cu ETA ar putea insemna si compromisuri din partea guvernului, cum ar fi eliberarea de prizonieri sau recunoasterea unor drepturi politice cum ar fi dreptul la autodeterminare a regiunii basce, dorinta cunoscuta a gruparii.
ETA si-a inceput activitatea in 1959 ca miscare de rezistenta impotriva dictaturii lui Franco, iar de mai bine de trei decenii a inceput o campanie sangeroasa pentru a obtine independenta unor regiuni din nordul Spaniei, separatistii basci considerand ca acestea le apartin.
"Negocieri in numele meu, nu!", a rasunat Plaza de Colon, locul unde Asociatia Victimelor Terorismului, sustinuta masiv de Partidul Popular aflat in opozitie, a organizat aceasta manifestatie. Presedintele Asociatiei, Francisco Jose Alcatraz a declarat ca guvernul socialist "nu trebuie sa dea semne de slabiciune in fata teroristilor ETA."
Au fost prezenti si supravietuitori si rude ai celor 191 de victime ale atentatelor teroriste din martie 2004 din garile de la marginea capitalei spaniole. Acestia au scandat: "Vrem sa stim adevarul", fiind de parere ca ETA a jucat un rol important in organizarea atentatelor cu bomba desi o ancheta oficiala, ce a durat doi ani, a aratat ca ETA nu a fost implicata in aceste atentate.
Presedintele partidului de opozitie, Mariano Rajoy, a declarat in urma manifestarii ca Zapatero ar trebui "sa tina cont de prezenta a sute de mii de spanioli care ii spun ca nu se poate negocia in niciun caz sau plati vreun pret politic unei organizatii teroriste."
In 1989, premierul Felipe Gonzalez, iar in 1998 Jose Maria Aznar au incercat la randul lor sa negocieze cu ETA, insa procesul nu a dus la nici un rezultat dupa ce reprezentantii gruparii au cerut dreptul la autodeterminare si existenta recunoscuta a unui teritoriu basc care sa includa regiunea Navarre si Tara Bascilor de pe teritoriul Frantei. Zapatero neaga ca are de gand sa discute despre aceste drepturi reclamate de ETA, insa a fixat o intalnire cu partidul Batasuna, aripa politica a miscarii ETA, si care a declarat fatis ca dreptul la autodeterminare si "teritorialitatea" basca reprezinta prioritati in discutiile cu premierul.
Observatorii spanioli declara ca premierul trebuie sa se gandeasca foarte serios la urmatorii pasi pentru a nu ajunge in imposibilitatea de a-si duce la bun sfarsit mandatul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
