Dupa Georgia, Ucraina si Kirghistan, o alta tara fost sovietica este pregatita sa-si alunge regimul dictatorial: Uzbekistanul.
La sfarsitul saptamanii trecute, regimul presedintelui Islam Karimov a inabusit in sange o insurectie inceputa in orasul Andijan, in estul tarii. Se vorbea ieri de peste 500 de morti si mii de raniti, dupa interventia fortelor regimului, dar nimic nu a fost confirmat oficial. Autoritatile au intrerupt, inainte de inabusirea revoltei, retelele satelit ale televiziunilor straine, astfel incat imagini ale represiunii nu au putut fi transmise.
Revolta a fost pornita de un grup de militanti islamisti, adepti ai wabbismului, una dintre cele mai constrangatoare forme ale religiei islamice, si asta o face diferita de celelalte miscari de protest. Este o situatie grea si pentru Statele Unite. SUA au sprijinit miscarile populare din Ucraina sau Georgia, de pilda, dar are dificultati in a sustine o revolta si impotriva regimului lui Karimov pentru ca nu are nici un interes sa sustina islamismul radical. De altfel, islamistii care s-au aflat in fruntea revoltei, grupul Hibz ut-Tahrir, si-au fixat drept scop politic crearea, in Asia-Centrala, a unui califat (stat panislamic). Pe de alta parte, oamenii sunt atat de saraci incat nu au nevoie sa invoce religia pentru a se revolta.
Prezentandu-se ca exponent al laicitatii, in mijlocul unei lumi dominate de islam, Islam Karimov a jucat, incepand din 1989, cand a ajuns la putere, cu un cinism amestecat cu brutalitate, cartea de lider al unei tari care aduce echilibru intre axa rusa si cea americana. Acest demers diplomatic a inceput o data cu destramarea URSS.
Karimov, un fost aparatcik cu dorinta de a avea puteri nelimitate, si-a justificat eliminarea sistematica a oricarei forme de opozitie si instaurarea unei dictaturi dominate de serviciile mostenite de la sectiunea uzbeka a fostului KGB, prin necesitatea tinerii sub control a miscarii islamiste.
Atacurile de la 11 septembrie 2001 i-au oferit o ocazie nesperata de a se apropia de SUA. El dorea de mult o astfel de apropiere pentru a contrabalansa influenta rusa. Le-a oferit americanilor posibilitatea sa deschida, in tara, o baza aeriana, la Qarshi Hanabad. Iar oferta a fost prea tentanta ca sa fie respinsa in numele democratiei. Tara este vecina cu Afganistanul, pe care americanii se pregateau sa-l atace.
Baza de la Qarshi Hanabad este una strategica pentru ca permite supravegherea regiunilor Asiei Centrale, Caspice si din Orientul Mijlociu. Cei 1.500 de oameni se completeaza cu dispozitivul de la baza kirghiza de la Mans.
In ultima vreme, americanii au inceput sa reflecteze asupra manierei de "democratizare" a tarii. Pentru ca modul represiv de a actiona al lui Karimov, departe de a conduce la domolirea extremismului religios, il alimenteaza. Distantarea americanilor de regimul de la Taskent l-a determinat pe Karimov sa se reorienteze. A incercat sa se reapropie de Vladimir Putin si a criticat revolutiile de catifea din Ucraina, Georgia si Kirghistan.
De modul in care se va rezolva criza depinde nu numai soarta lui Karimov ci a intregii zone. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
