Parlamentul de la Strasbourg a adoptat ieri cu o majoritate confortabila o varianta modificata a directivei de liberalizare a serviciilor care isi propune sa elimine restrictiile pentru companiile din sfera serviciilor ce doresc sa opereze in alte state europene decat cele de origine.
Este vorba de asa-numita directiva Bolkenstein, dupa numele fostului comisar european pentru piata interna, olandezul Frits Bolkenstein.
Rezultatul vine in urma unui compromis intre principalele grupari politice reprezentate in Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) si Partidul Socialistilor Europeni (PES), care a limitat domeniile in care se va aplica liberalizarea si exclude controversatul principiu al "tarii de origine"- conform caruia companiile puteau actiona in toate statele Uniunii pe baza legislatiei aplicate in tara din care provine. De asemenea, europarlamentarii au convenit sa dea posibilitatea statelor membre sa impuna restrictii liberalizarii serviciilor pe considerente de siguranta nationala, de protejare a mediului si a sanatatii publice. Printre sectoarele care au fost excluse din acoperirea directivei se numara cel al asigurarilor sociale, serviciile medicale, transporturile si serviciile de protectie si paza.
Chiar si in aceasta varianta modificata, spun sustinatorii directivei, aceasta va indeparta multe din barierele birocratice care stau in calea operatorilor de servicii care actioneaza in afara statului de resedinta. Directiva va acoperi sectoare foarte diverse, mergand de la serviciile de catering pana la constructii si industria IT. Conform noilor reglementari europene, statele membre nu vor mai putea obliga companiile care actioneaza in sfera serviciilor sa-si deschida neaparat o reprezentanta pe teritoriul lor, sa obtina o autorizare speciala sau sa interzica folosirea echipamentelor prove-nind din tara de origine a companiei. De ase-menea, statele membre va trebui sa infiinteze birouri de informare pentru companiile straine care doresc sa opereze pe teritoriul lor.
Desi directiva a fost adoptata cu o larga sustinere (391 de voturi pentru si doar 213 impotriva), aproximativ 70 de europarlamentari apartinand grupurilor socialistilor si popularilor europeni s-au opus adoptarii acesteia. Socialistii francezi au anuntat inca de la inceput ca nu accepta nici macar aceasta varianta temperata a directivei Bolkenstein. De asemenea, impotriva directivei au votat si europarlamentarii ecologisti, cei eurosceptici si cei apartinand stangii radicale.
Sustinatorii initiativei cred ca implementarea acestor masuri va dinamiza economia europeana, indeosebi sectorul serviciilor, care participa cu peste 60% la formarea PIB la nivelul intregii Uniuni, si va duce la crearea a aproximativ 600.000 de noi locuri de munca.
In schimb, adversarii directivei Bolkestein spun ca aceasta va genera un soi de "dumping social", antrenand o scadere a salariilor in statele mai bogate ale Uniunii, o diminuare a calitatii serviciilor si va duce la nerespectarea legislatiei privitoare la protectia muncii si a mediului inconjurator.
Desi libertatea de circulatie a serviciilor este inclusa intre cele patru libertati fundamentale ale Uniunii, alaturi de cea de circulatie a persoanelor, bunurilor si capitalului, in prezent legislatia din mai multe state membre impune anumite restrictii companiilor din alte tari. mihnea.anastasiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
