Croatia ar putea adera la UE chiar daca blocul comunitar nu isi rezolva problemele institutionale, au lasat sa se inteleaga mai multi oficiali de la Bruxelles. "Am primit asigurari atat din partea unor membri ai Comisiei Europene, cat si din partea mai multor state membre ca in cazul in care UE nu ajunge la un acord privind constitutia, exista alte solutii pentru ca Crotia sa devina al 28-lea membru al blocului comunitar", a declarat ministrul croat de externe, Lolinda Grabar-Kitarovic pentru publicatia electronica EUObserver.
Problema care apare in cazul aderarii Croatiei in absenta unei constitutii este ca Tratatul de la Nisa - intrat in vigoare in 2001 - stipuleaza doar 27 de membri si el deseneaza harta institutionala a UE raportandu-se la acest numar. Spre exemplu, in tratat se mentioneaza numarul de eurodeputati pe care fiecare membra UE trebuie sa-l trimita la Bruxelles.
Exista insa mai multe posibile solutii pentru a rezolva aceasta problema institutionala daca Croatia adera inainte de ratificarea constitutiei europene. Fie este amendat tratatul de la Nisa, fie toate aceste probleme sunt clarificate in tratatul de aderare al Croatiei.
Autoritatile de la Zagreb prefera a doua solutie, pentru ca ea ridica mai putine dificultati. Tratatul de aderare trebuie aprobat de parlamentele tarilor membre pe cand o eventuala modificare a tratatului de la Nisa ar putea fi supusa unor referendumuri, ceea ce ar face procesul mult mai complicat. Multi analisti sustin ca, desi nu o spun, autoritatile de la Zagreb se tem ca in eventualitatea unor referendumuri electoratul european ar putea periclita aderarea Croatiei, oferind un vot de blam extinderii UE care este tot mai putin populara.
"Este o decizie pe care o va lua Uniunea, dar Croatia prefera ca aceste modificari foarte necesare sa fie stipulate in tratatul nostru de aderare", a spus Kitarovic.
Un al argument al Zagrebului spune ca UE trebuie sa priveasca Croatia mai degraba prin prisma meritelor sale si mai putin prin aceea a institutiilor europene. Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso este unul dintre liderii de la Bruxelles care a sustinut in repetate randuri ca procesul de extindere a UE trebuie stopat pana nu se va ajunge la un consens constitutional si pana cand reforma institutiilor nu va fi finalizata.
Croatia a inceput negocierile de aderare in anul 2005 si pana acum a inchis 2 dintre cele 33 de capitole de negociere, stiinta si cercetare si educatie si cultura. Cele mai mari probleme ale Croatiei sunt insa coruptia si administratia ineficienta - probleme ridicate de mai multe state membre intr-o intalnire pe care au avut-o cu autoritatile croate zilele trecute.
Ministrul croat de externe a mai spus ca unul dintre motivele foarte importante pentru care Croatia ar trebui admisa in UE este stabilitatea Balcanilor. Aderarea Croatiei ar putea fi un exemplu pentru tarile din regiune si ar putea fi a doua tara din fosta Iugoslavie care adera la UE (Slovenia a aderat in 2004). Serbia este cea de-a treia candidata din uniune la pozitia de membru comunitar, dar negocierile au fost deocamdata suspendate, deoarece Belgradul refuza sa-l predea pe Ratko Mladici, acuzat de crime de razboi.
Presedintele Parlamentului finlandez, tara care a detinut presedintia UE inaintea Germaniei, a declarat intr-o intalnire pe care a avut-o la finele saptamanii trecute cu omologul sau croat ca autoritatile de la Helsinki sunt in favoarea primirii Croatiei in Uniune pana in 2009.
Croatia a avut o istorie tulburata in ultimele doua decenii. In 1991, alaturi de Slovenia, si-a declarat independenta fata de Iugoslavia, determinand autoritatile sarbe sa faca uz de violenta armata. Conflictul a durat patru ani, pana in 1995, desi comunitatea internationala a recunoscut independenta Croatiei. De la inceputul anilor 2000, dupa o perioada de mari incertitudini dupa terminarea razboiului, Croatia a facut pasi pe drumul integrarii in UE. Tara cu doar 4.500.000 de locuitori, are o economie care in ultimii ani este in continua crestere. Produsul intern brut (PIB) a fost anul trecut de aproximativ 50 de miliarde de euro. Asta inseamna un PIB de aproximativ 11.500 de euro (53% din media UE), anual, pe cap de locuitor pe cand in Romania este de aproximativ 7.600 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
