Premierul italian si presedinte in exercitiu al Uniunii Europene, Silvio Berlusconi si-a dat iar in petec, intr-un interviu publicat ieri de La Voce di Rimi.
Dupa ce, in timpul unei audieri la Magistratura din Milano afirmase ca "magistratura este un cancer, iar magistratii sunt niste pucisti", Berlusconi si-a reluat atacurile la adresa justitiei italiene. In interviul citat, seful Consiliului de ministri afirma ca judecatorii sunt "dereglati mintal."
"Acesti judecatori sunt de doua ori dereglati. Mai intai din punct de vedere politic. Apoi prin natura lor. Pentru a face aceasta munca trebuie sa fii dereglat mintal trebuie sa ai tulburari psihice. Daca fac aceasta munca, asta se intampla pentru ca antropologic sunt diferiti de restul lumii.", afirma Berlusconi. El aminteste ca, de la intrarea sa in politica, in urma cu vreo 10 ani, a facut obiectul a "mai mult de 90 de anchete", dispuse de magistrati. Cel mai rasunator proces in care este implicat magnatul italian a fost suspendat la Milano, dupa ce Parlamentul italian a acordat, la sfarsitul lui iulie, imunitate pe timpul mandatului, primilor cinci demnitari in stat. Imunitatea demnitarilor fusese suspendata, in anii '90, in timpul operatiunii "cu mainile curate", in cadrul careia mai multi ministri si chiar fosti prim-ministri au fost condamnati pentru afaceri de coruptie. Berlusconi acuza magistratura italiana ca are legaturi cu stanga politica - lucru perfect adevarat - si ca, hartuindu-l, incearca sa alunge dreapta de la putere.
In procesul de la Milano, Berlusconi este acuzat ca a mituit mai multi magistrati pentru a pune mana, in 1985, pe societatea SME - o importanta companie agro-alimentara de stat care fusese scoasa la privatizare. Societatea fusese cumparata de altcineva, dar justitia a anulat tranzactia sub motiv ca pretul oferit de Berlusconi era mai mare. In replica la acuzatiile care i s-au adus, Berlusconi l-a acuzat pe actualul presedinte al Comisiei Europene Romano Prodi - pe atunci sef al companiei IMI proprietara a SME - ca a vandut societatea pe un pret de nimic, dupa o intelegere obscura. Anul trecut, justitia l-a scos din culpa pe Prodi, dar relatiile dintre cei doi s-au degradat considerabil, desi in cadrul UE ei au incercat sa-si ascunda antipatiile si sa colaboreze bine. Intre cei doi ar putea izbucni un nou scandal, legat de aceasta data de Constitutia Europei. Pe 4 octombrie, la Roma se va deschide Conferinta interguvernamentala care va examina textul constitutional elaborat de Comisia Constitutionala condusa de Valery Giscard d'Estaing. Italia a anuntat nu va aceepta modificari substantiale ale proiectului - cum doresc 15 state membre sau viitoare membre ale UE - aliniindu-se, astfel, pozitiei exprimate de Franta, Germania, Marea Britanie si tarile Benelux. Pe de alta parte, Romano Prodi doreste si el modificare substantiala proiectului caruia ii reproseaza ca nu este suficient de "federal". De asemenea, Prodi sustine principiul ca fiecare tara sa fie reprezentanta in Comisia Europeana de catre un comisar, cum s-a stabilit, de altfel, prin tratatul de la Nisa si cum cer tarile mici. Potrivit proiectului lui d'Estaing, numarul de comisari scade de la 20 la 15 - Italia, Franta Marea Britanie si Germania urmand sa aiba cate un comisar, iar celelalte tari sa-si imparta cate o astfel de functie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
