@ O echipa de evaluare a Comandamentului SUA pentru Europa se afla in Romania pentru a examina daca aeroportul Mihail Kogalniceanu din Constanta dispune de capacitatile necesare pentru a putea fi folosit in cazul unei interventii militare in Irak.
@ Milioane de oameni au iesit in strada, in marile capitale ale lumii, pentru a protesta impotriva razboiului Purtatorul de cuvant prezidential Corina Cretu a precizat, ieri, ca evaluarea de catre americani a aeroportului Mihail Kogalniceanu are loc ca urmare a deciziei de saptamana trecuta a Parlamentului Romaniei de a oferi sprijin Statelor Unite in cazul unei interventii in Irak.
Cretu a mai spus ca nu a fost luata inca o decizie in privinta utilizarii aeroportului Kogalniceanu, echipa americana prezenta in Romania avand doar rol de evaluare, iar decizia apartine Comandamentului SUA pentru Europa.
In acelasi timp, ministerele ungare ale Apararii, Justitiei si Afacerilor Externe examineaza o cerere a Statelor Unite de utilizare a soselelor si cailor ferate pentru transportul fortelor si echipamentelor militare.
Ministrul Apararii Ferenc Juhasz a subliniat, ieri, ca daca militarii americani doresc sa traverseze Ungaria pentru a proteja Turcia, va fi suficienta o aprobare din partea Guvernului, insa daca aceasta actiune face parte dintr-o operatiune militara impotriva Irakului, atunci decizia apartine Parlamentului. Prima ipoteza este cea mai plauzibila dar, in acest caz, trupele americane vor trebui sa tranziteze si Romania si Bulgaria, pentru a ajunge in Turcia.
Manifestatii-gigant, impotriva razboiului
In lume, cel putin zece milioane de manifestanti s-au adunat, sambata, pentru a protesta fata de declansarea unui conflict in Irak, demonstratii ce amintesc de protestele de la inceputul anilor 1970, impotriva unui razboi in Vietnam.
Acesta mobilizare a stabilit un nou record, mai ales in Italia, Spania si Marea Britanie, unde opinia publica nu impartaseste atitudinea oficiala de sustinere a politicii americane.
Cea mai mare participare s-a inregistrat la Roma, unde organizatorii au afirmat ca s-au strans trei milioane de oameni. In Spania, peste cinci milioane de persoane au manifestat, in intreaga tara. Nici Londra nu a ramas mai prejos, cu peste 750.000 de manifestanti, conform politiei (doua milioane in opinia organizatorilor). In fata acestui val de manifestatii, nemaiantalnite in Marea Britanie, premierul Tony Blair, partizan al unui atac imediat, a fost nevoit sa admita faptul ca inspectiile pentru dezarmarea Irakului vor beneficia de mai mult timp.
Cariera lui Blair, sub semnul intrebarii
Blair trebuie sa castige sprijinul concetatenilor daca nu vrea sa-si ruineze cariera politica estimau, ieri, majoritatea publicatiilor din Marea Britanie. Independent, cotidian ostil razboiului, aprecia ca Blair se confrunta cu " cea mai grava criza din cariera sa politica" intrucat nu a reusit sa-i convinga pe britanici de justetea razboiului. "Daca opteaza pentru razboi el risca sa se indeparteze si mai mult de cetateni si sa puna in discutie chiar pozitia partidului sau" pe scena politica, aprecia Independent.
The Observer afirma, de asemenea, ca Blair "se confrunta cu cea mai mare neincrederi din cariera sa politica". Alte cotidiane care sunt favorabile unui razboi au salutat pozitia lui Blair adoptata in cadrul unei reuniuni a Partidului Laburist, sambata, la Glasgow. The Sunday Times califica drept "curajos" discursul lui Blair tinut in fata reprezentantilor partidului sau, unde sI-a aparat punctul de vedere, chiar daca a admis ca inspectorii pentru dezarmare au nevoie de mai mult timp.
"Daca 500.000 de persoane participa la manifestatia din Londra, aceasta cifra va fi mai mica decat numarul mortilor de care este responsabil Saddam. (...) Daca la mars participa un milion de persoane, tot va fi mai putin decat numarul de victime ale razboaielor pe care le-a declansat acesta", a spus Blair. Seful laburistilor John Redi a apreciat insa ca "acesti oameni trebuie ascultati".
"Blair le-a spus celor 750.000 de manifestanti ca gresesc" aprecia News of the World, in vreme ce Sundy Telegrph titra: "Trebuie sa dam o sansa razboiului".
Teste pentru Irak
Vinerea trecuta, in fata Consiliului de Securitate, directorul executiv al Comisiei ONU de Control, Verificare si Inspectii (UNMOVIC), Hans Blix, a subliniat ca Irakul trebuie sa dea dovezi ca nu mai are arme de distrugere in masa. El a recunoscut, de asemenea, o mai buna cooperare a Irakului cu inspectorii. Cea ce a determinat Franta, Rusia si China - membri permanenti ai Consiliului de Securitate, dispunand in aceasta calitate de drept de veto - sa ceara continuarea inspectiilor, la fel ca Germania, Camerun, Mexic, Chile, Siria, Angola, Guineea si Pakistan - membri nepermanenti. Marea Britanie si Spania au fost singurele tari care au sprijinit pozitia Statelor Unite.
Statele Unite nu renunta insa intentia de a ataca Irakul. Secretarul de Stat american Colin Powell a apreciat, la ONU, ca membrii Consiliului de Securitate ar trebui sa aplice Aâ"intr-un viitor foarte apropiat" "consecintele grave" impotriva Irakului, sintagma care semnifica declansarea unui razboi. El a precizat ca o decizie asupra unui eventual conflict va fi luata in cateva saptamani. Inspectorii vor prezenta pe 28 februarie, cel mai probabil, un nou raport privind dezarmarea Irakului. Statele Unite si Marea Britanie au avocat posibilitatea ca la acea data sa obtina din partea Consiliului de Securitate o rezolutie care sa autorizeze folosirea fortei.
Potrivit editiei de ieri a cotidianului New York Times, Washingtonul vrea sa supuna Irakul unei serii de teste pentru a evalua, in urmatoarele 15 zile, vointa lui Saddam Hussein de a se dezarma si urmeaza sa prezinte, cel mai devreme maine, un proiect de rezolutie Consiliului de Securitate ONU.
Aceasta rezolutie va declara ca Irakul nu se dezarmeaza si va autoriza recursul la forta militara, daca Bagdadul continua pe aceasta cale, potrivit unor responsabili americani citati de publicatie.
Potrivit acestora, simultan, inspectorii ONU pentru dezarmare pregatesc o serie de teste "de referinta" pentru Irak, si acestea urmand sa fie prezentate tot in aceasta saptamana, poate chiar in mod oficial, de catre Statele Unite sau alti membri ai Consiliului de Securitate. Statele Unite sunt inca intr-o faza diplomatica, dar acest lucru nu poate dura mult, a declarat, ieri, consilierul presedintelui George W. Bush pentru securitate nationala, Condoleezza Rice.
Cei care solicita continuarea inspectiilor "dau impresia ca Saddam se poate juca" de-a soarecele si pisica, a declarat ea.
Atacul va avea loc la sfarsitul lunii februarie sau inceputul lunii martie, a declarat, ieri, un reprezentant al opozitiei siite irakiene.
"Atacul militar va avea loc la sfarsitul lunii sau la inceputul lunii urmatoare, din cauza caldurii care se apropie si face dificila desfasurarea actiunilor militare", a declarat Sayed Abdelaziz Hakim. El este considerat posibilul premier al unui guvern irakian de tranzitie dupa eventuala inlaturare de la putere a regimului presedintelui Saddam Hussein.
Situatie "exploziva" in UE
In paralel Uniunea Europeana si NATO divizate de criza irakiana incearca sa gaseasca o solutie de compromis asupra acestui aspect.
Presedintia greaca a UE si-a asumat un mare risc prin convocarea unui summit, astazi, la Bruxelles, in incercarea de a mentine unitatea Uniunii. Atena este constienta ca perioada de sase luni a mandatului sau va fi judecata in functie de modul in care va reusi sa gestioneze criza irakiana, iar mentinerea coeziunii Celor 15 reprezinta o miza serioasa.
Ieri, comisarul european insarcinat cu Afacerile Sociale, Anna Diamantopoulos, a apreciat drept "exploziva" situatia din cadrul Uniunii Europene.
"Situatia din cadrul Uniunii Europene este exploziva: guvernele se opun guvernelor si unele dintre ele se opun chiar vointei popoarelor", a apreciat comisarul elen, intrebat despre sansele presedintiei grece de a obtine o pozitie comuna a statelor europene in cursul summitului de astazi.
Prin urmare, Grecia nu-si face iluzii prea mari cu privire la succesul initiativei sale. Dar Atena doreste un acord, chiar si minimal si, daca va fi posibil, adoptarea unui text final. Grecii au facut apel la europeni sa-si ia in primire "responsabiltatile" si au avertizat ca un esec al reuniunii de astazi ar provoca "o criza profunda" in cadrul Uniunii.
Seful diplomatiei belgiene Luis Michel a evocat, ieri, in cadrul unei dezbateri pe postul public de televiziune belgian, posibilitatea "unei declaratii comune" care sa fie prezentata astazi de Franta, Germania si Belgia. "Pozitia comuna a Frantei, Germaniei si Belgiei poate constitui nucleul relansarii unei politici convergente (...) cu conditia ca si alte tari care impartasesc punctul nostru de vedere sa aiba curajul politic si vointa politica de a se alatura acestei axe", a apreciat Michel.
Cele trei tari se opun razboiului si au provocat o criza grava in NATO refuzand sa voteze pentru apararea Turciei in cazul unui razboi. Seful diplomatiei franceze Dominique de Villepin a rezumat ieri ambitiile internationale ale Frantei afirmand ca "avem nevoie de o lume multipolara intrucat, o singura superputere nu poate asigura ordinea in lume".
Desi initial fusesera invitate la summit, tarile candidate nu vor participa la aceasta intalnire lucru care a starnit multe nemultumiri. Paticiparea lor ar fi fost in favoarea Marii Britanii si a Spaniei, datorita pozitiei pro-americane a acestor state. Ele au fost totusi invitate, maine, la Bruxelles unde vor fi puse la curent cu deciziile UE si isi vor preciza punctul de vedere e fata ce criza irakiana.
Negocieri in NATO fara Franta
In NATO, negocierile intense pentru gasirea unei pozitii comune continua. Ambasadorii celor 19 state membre NATO ar putea ajunge, astazi sau maine, la o solutie de compromis prin adoptarea unor masuri minimale de asigurare a protectiei Turciei, a apreciat un diplomat cu rang inalt care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Potrivit unor surse diplomatice, compromisul va reafirma solidaritatea celor 19 si adoptarea de masuri de sprijin in favoarea guvernului de la Ankara, in cadrul structurii militare integrate a Aliantei Nord-Atlantice.
Franta, integrata in NATO doar la nivel politic nu si militar si care, impreuna cu Belgia si Germania, s-a opus adoptarii unor asemenea masuri, nu va fi obligata sa fie parte a acestui compromis. Aseara, la Bruxelles, Comitetul planificarii militare al Aliantei Nord-Atlantice s-a reunit pentru a examina aceeasi problema.
SUA pedepsesc economia germana
Pentagonul planuieste dislocarea bazelor sale militare din Germania mai aproape de granitele Federatiei Ruse, afirma, ieri, presa britanica.
Potrivit acesteia, un numar de 42.000 de soldati americani, 785 de tancuri, aproximativ 60 de avioane F-16 si o escadrila formata din zece avioane A-10 pot fi transferate in Polonia, tarile baltice si Republica Ceha.
Planurile Pentagonului au fost initiate saptamana trecuta din ordinul Secretarului Apararii Donald Rumsfeld, cu scopul de a "pedepsi" Germania pentru opozitia sa activa fata de intentiile Washingtonului privitoare la un razboi in Irak, afirma presa de la Londra.
Potrivit Pentagonului, deplasarea bazelor americane va avea un impact negativ asupra economiei germane, care beneficiaza de afluxul a milioane de dolari de pe urma prezentei americane in tara.
"Scopul nostru este acela de a da o lovitura comertului german. Intentionam nu doar sa transferam efectivele militare si logistice, dar dorim si anularea tuturor contractelor privitoare la chestiuni de aparare", a declarat, sub acoperirea anonimatului, o sursa din cadrul Pentagonului, citata de presa britanica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
