Dacă o astfel de prevedere se aplică referendumului din 29 iulie, acest lucru înseamnă că procesul este valid doar dacă la vot participă cel puţin 9 milioane de cetăţeni, iar preşedintele este demis dacă dintre aceştia jumătate plus unul (4,5 mil. cetăţeni) se pronunţă pentru demiterea sa.
Doar că decizia de ieri a Curţii se referă la o lege trecută de Parlament care nu este în vigoare, în vreme ce legislaţia curentă în materie de referendum este reprezentată de o ordonanţă de urgenţă a guvernului de săptămâna trecută (identică cu actul normativ discutat ieri de Curtea Constituţională) care stabileşte că preşedintele poate fi demis cu jumătate plus unul din numărul celor care vin la urne, fără să existe vreun prag de prezenţă drept condiţie a validării referendumului.
Curtea a stabilit ieri că rămâne valabilă în proiectul de lege analizat reglementarea că preşedintele poate fi demis cu votul a jumătate plus unul din numărul celor care vin la vot, cu o condiţie de validitate, anume prezenţa la urne a jumătate plus unul din numărul cetăţenilor înscrişi pe listele electorale (18,3 mil. cetăţeni la alegerile din 10 iunie).
Problema majoră este: decizia Curţii se aplică şi la 29 iunie?
Guvernul spune că nu, pentru că decizia Curţii se referă la un alt act normativ decât ordonanţa de urgenţă care reglementează referendumul. Constituţionaliştii spun că, şi aşa, o ordonanţă de urgenţă nu poate legifera în afara cadrului stabilit de Curtea Constituţională.
Practic, Guvernul poate merge înainte (aşa cum a anunţat ministrul delegat al internelor Paul Dobre că se va întâmpla) şi să organizeze referendumul în baza ordonanţei de urgenţă. Nu ar fi încălcată, în acest caz, vreo decizie a Curţii, dar, de facto, Guvernul s-ar găsi în afara cadrului stabilit de Curtea Constituţională.
"Noul cadru stabilit de Curtea Constituţională trebuie aplicat şi în situaţia de faţă, în sensul că referendumul pentru demiterea preşedintelui va fi valabil dacă la vot vin 50% plus unul dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale. O ordonanţă de urgenţă a guvernului nu poate activa împotriva unui cadru fixat de Curtea Constituţională", explică Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional.
Guvernul spune însă altceva, iar Curtea nu a explicat dacă decizia de control constituţional poate fi extinsă şi la ordonanţele de urgenţă, în cazul în care acestea sunt identice cu actele supuse controlului Curţii, cum s-a întâmplat ieri.
Decizia este extrem de importantă pentru că de ea poate depinde demiterea sau nu şefului statului. În ipoteza în care
s-ar aplica cele stabilite ieri de judecătorii constituţionalişti, atunci, dacă pe 29 iulie nu vin la vot jumătate plus unul din numărul celor înscrişi pe listele electorale, referendumul este invalidat, iar preşedintele se întoarce la Cotroceni, indiferent de ce votează cetăţenii. Dacă se merge pe ordonanţa Guvernului, atunci această condiţie dispare, iar soarta preşedintelui depinde de ceea ce votează majoritatea celor care vin la vot.
La alegerile locale din 10 iunie la vot au fost peste 56% dintre cei înscrişi pe liste (10 milioane de cetăţeni).
La referendumul pentru modificarea Constituţiei în 2009 (organizat odată cu prezidenţialele) au fost 51% din cetăţeni, dar la referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu din mai 2007 au venit doar 44% dintre cei înscrişi pe listele electorale (nu exista o condiţionalitate legată de prezenţă).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
