Noua bombă a Curţii Constituţionale: cu câte voturi poate fi demis preşedintele suspendat Traian Băsescu?

Dacă o astfel de prevedere se aplică referendumului din 29 iulie, acest lucru înseamnă că procesul este valid doar dacă la vot participă cel puţin 9 milioane de cetăţeni, iar preşedintele este demis dacă dintre aceştia jumătate plus unul (4,5 mil. cetăţeni) se pronunţă pentru demiterea sa.

Doar că decizia de ieri a Curţii se referă la o lege trecută de Parlament care nu este în vigoare, în vreme ce legislaţia curentă în materie de referendum este reprezentată de o ordonanţă de urgenţă a guvernului de săptămâna trecută (identică cu actul normativ discutat ieri de Curtea Constituţională) care stabileşte că pre­şedintele poate fi demis cu jumătate plus unul din numărul celor care vin la urne, fără să existe vreun prag de prezenţă drept condiţie a validării referendumului.

Curtea a stabilit ieri că rămâne valabilă în proiectul de lege analizat reglementarea că preşedintele poate fi demis cu votul a jumătate plus unul din numărul celor care vin la vot, cu o condiţie de validitate, anume prezenţa la urne a jumătate plus unul din numărul cetă­ţenilor înscrişi pe listele electorale (18,3 mil. cetăţeni la alegerile din 10 iunie).

Problema majoră este: decizia Curţii se aplică şi la 29 iunie?

Guvernul spune că nu, pentru că decizia Curţii se referă la un alt act normativ decât ordonanţa de urgenţă care reglementează referendumul. Consti­tuţio­na­liştii spun că, şi aşa, o ordonanţă de urgenţă nu poate legifera în afara cadrului stabilit de Curtea Constituţională.

Practic, Guvernul poate merge înainte (aşa cum a anunţat ministrul delegat al internelor Paul Dobre că se va întâmpla) şi să organizeze referendumul în baza ordonanţei de urgenţă. Nu ar fi încălcată, în acest caz, vreo decizie a Curţii, dar, de facto, Guvernul s-ar găsi în afara cadrului stabilit de Curtea Constituţională.

"Noul cadru stabilit de Curtea Constituţională trebuie aplicat şi în situaţia de faţă, în sensul că referendumul pentru demiterea preşedintelui va fi valabil dacă la vot vin 50% plus unul dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale. O ordonanţă de urgenţă a guvernului nu poate activa împotriva unui cadru fixat de Curtea Constituţională", explică Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional.

Guvernul spune însă altceva, iar Curtea nu a explicat dacă decizia de control constituţional poate fi extinsă şi la ordonanţele de urgenţă, în cazul în care acestea sunt identice cu actele supuse controlului Curţii, cum s-a întâmplat ieri.

Decizia este extrem de importantă pentru că de ea poate depinde demiterea sau nu şefului statului. În ipoteza în care

s-ar aplica cele stabilite ieri de judecătorii constituţionalişti, atunci, dacă pe 29 iulie nu vin la vot jumătate plus unul din numărul celor înscrişi pe listele electorale, referendumul este invalidat, iar pre­şedintele se întoarce la Cotroceni, in­diferent de ce votează cetăţenii. Dacă se merge pe ordonanţa Guvernului, atunci această condiţie dispare, iar soarta preşedintelui depinde de ceea ce votează majoritatea celor care vin la vot.

La alegerile locale din 10 iunie la vot au fost peste 56% dintre cei înscrişi pe liste (10 milioane de cetăţeni).

La referendumul pentru modificarea Constituţiei în 2009 (organizat odată cu prezidenţialele) au fost 51% din cetăţeni, dar la referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu din mai 2007 au venit doar 44% dintre cei înscrişi pe listele electorale (nu exista o condiţionalitate legată de prezenţă).

Încep zilele de foc pentru Ponta: premierul pleacă la Bruxelles într-un turneu de convingere

Premierul Victor Ponta va fi astăzi şi mâine la Bruxelles unde va avea mai multe întâlniri cu responsabilii europeni la nivel înalt - între aceştia preşedintele Consiliului European (şefii de state sau de guverne din UE) Herman van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso şi cu preşedintele Parlamentului European Martin Schulz. Şeful guvernului român ar urma să meargă şi la Paris şi Berlin unde va încerca să-i convingă pe liderii europeni că România nu se abate de la statul de drept, iar procesul declanşat al demiterii preşedintelui respectă cadrul constituţional - "îngrijorări" exprimate, în repetate rânduri, din diferite puncte ale Europei.

Ieri Comisia Europeană a revenit cu precizări, prin intermediul unui purtător de cuvânt, în care Executivul de la Bruxelles arată că este preocupat de situaţia din România după suspendarea preşedintelui şi după decizia Curţii Constituţionale care validează această decizie. Tocmai această decizie a Curţii va fi un argument prin care premierul va încerca să arate că procesul democratic nu este obstrucţionat în România.

Luni seară premierul a declarat că Guvernul său va respecta toate deciziile Curţii Constituţionale. Victor Ponta a avut ieri o întâlnire la Palatul Cotroceni cu preşedintele interimar Crin Antonescu, iar acesta ar urma să fie prezent la o şedinţă de guvern de astăzi, înaintea plecării premierului la Bruxelles.

Crin Antonescu, preşedintele interimar, s-a instalat la Cotroceni

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a preluat ieri funcţia de preşedinte interimar al ţării pe care o va exercita până la referendumul din 29 iulie (şi după, dacă preşedintele este demis), în urma deciziei Curţii Constituţionale de luni seară care a constatat că procedura de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de şef al statului a fost respectată.

Preşedintele interimar a avut ieri o zi plină, pe la Palatul Cotroceni trecând premierul Victor Ponta, dar şi ambasadorul SUA la Bucureşti Mark Gitenstein. A fost o discuţie în trei, dar nu a fost comunicat public conţinutul ei. Ambasada a precizat că ambasadorul a fost invitat la Cotroceni, adăugând că pentru detalii suplimentare trebuie discutat cu responsabilii români. Ambasada îşi arătase "îngrijorarea", zilele trecute, faţă de evoluţia situaţiei politice de la Bucureşti.

Tot ieri pe la Palatul Cotroceni a trecut şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, invitat fiind de preşedintele interimar, dar până la închiderea ediţiei nu fuseseră publicate detaliile întâlnirii. După preluarea mandatului de preşedinte interimat, Antonescu l-a desemnat pe Petru Filip drept preşedinte interimar al Senatului. Filip este un fost senator PDL care a plecat din partid în ultimele luni, odată cu valul de dezertări care a făcut posibilă răsturnarea Guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu şi instalarea puterii de centru-stânga, în urma desemnării de către Traian Băsescu a lui Victor Ponta ca premier.

Traian Băsescu pregăteşte în tăcere contraatacul. De la Cotroceni, direct la sediul de campanie

Ieri, după ce i-a predat mandatul preşedintelui interimar, Crin Antonescu, preşedintele suspendat Traian Băsescu şi-a petrecut o bună parte din timp la sediul său de campanie, situat în sectorul 2 al Capitalei.

Băsescu a ajuns la sediul său de campanie la scurt timp după ce a plecat de la Palatul Cotroceni, în jurul prânzului, cu Dacia Logan pe care o conduce de obicei. Preşedintele este în plină campanie electorală în care trebuie să convingă electoratul că e nevoie să-şi ducă mandatul până la capăt, dar, de la suspendarea sa de către Parlament, vineri, el nu a făcut niciun gest spectaculos. Împreună cu apropiaţii săi, Traian Băsescu pune la punct detaliile viitoarei strategii, la sediul de campanie fiind prezenţi ieri Bogdan Oprea, fostul său purtător de cuvânt de la Palatul Cotroceni, europarlamentarul PDL Traian Ungureanu sau foştii săi consilieri de la Palatul Cotroceni, Sebastian Lăzăroiu şi Bogdan Drăgoi (fostul ministru de finanţe în guvernul Ungureanu). PDL pregătise trei mitinguri majore în perioada de campanie - la Bucureşti, Iaşi şi Cluj.

Ieri, potrivit Mediafax, Primăria Iaşi a refuzat să aprobe mitingul PDL programat pentru sâmbătă, 21 iulie, în Piaţa Unirii din municipiu, pe motiv că în aceeaşi zi şi în acelaşi loc este programat mitingul USL. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, a declarat că PSD Iaşi a depus o cerere pentru un miting în Piaţa Unirii încă de vinerea trecută, dar, potrivit Mediafax, el nu a putut să explice cum de social-democraţii au făcut această cerere încă dinainte ca preşedintele să fi fost suspendat de Parlament.