Dacă este să-i dăm crezare economistului Bruno Amable, profesor la Universitatea Paris I, da. Dacă este să observăm că opiniile sale sunt acceptate cu generozitate de o publicaţie de stânga, atunci trebuie să mai medităm.
Amable susţine, aşadar, într-un interviu acordat publicaţiei franceze de stânga, Liberation că "neoliberalismul" este pur şi simplu incompatibil cu democraţia.
În presa occidentală, europeană sau americană începe să-şi facă loc ideea că, de fapt, pieţele au învins guvernele, iar ceea ce este pus acum în discuţie este însăşi sistemul democratic pentru că finanţele se sustrag controlului democratic popular exercitat prin delegare.
Plecând de la cazul Greciei şi al Italiei unde guvernele de tehnocraţi iau locul guvernelor politice rezultate în urma alegerilor, Amable susţine: "Supunându-se constrângerilor structurale neoliberale democraţiile au pierdut puţin câte puţin controlul asupra politicilor publice. La un moment dat, aceasta se traduce brutal printr-o pierdere a legitimităţii, nu populară, ci a puterii economice şi financiare."
De ce este hulit neoliberalismul, un concept politico-filosofic-economic care în anii '80-'90 ai secolului trecut părea că a câştigat partida şi va domina lumea pentru multă vreme de atunci înainte? Şi care, este adevărat, a minimizat rolul statului în economie recunoscând acestuia doar rolul de reglementare a economiei?
Amable explică în interviul citat: "(...) oamenii care au votat pentru Tratatul de la Maastricht (care guvernează funcţionerea zonei euro împunând statului constrângeri în privinţa indicatorilor macroeconomici - n.n.) nu aveau în minte toate consecinţele care urmau să se petreacă. Când acestea au venit, ne-am trezit într-un univers de constrângeri care împiedică definirea politicilor alternative. Există două soluţii: fie schimbi radical sistemul fie te adaptezi cât mai bine constrângerilor".
Sunt anumite forme de capitalism mai compatibile decât altele cu democraţia?
"Neoliberalismul este, prin natura lui, ostil democraţiei. Este un regim fondat pe voinţa de a izola funcţionarea economiilor de eventuale contestaţii populare. (...) Capitalismul social-democrat bazat pe compromis caută reguli negociate pe modele democratice".
Liberation este un cotidian cu vederi de stânga şi nu este de mirare să-l vedem contestând liberalismul. Dar astfel de opinii sunt vizibile în bună măsură şi în alte publicaţii.
O altă publicaţie franceză de stânga, Le Monde, constata critic, recent, că politica neoliberală dusă în anii 80 de preşedintele american Ronald Reagan şi de premierul britanic Margaret Tatcher a condus la dezindustrializarea Occidentului prin mutarea industriilor în Sud, iar consecinţele se văd astăzi.
Despre situaţia democraţiei în Europa plecând de la cazul instalării la Roma şi Atena a unor guverne de tehnocraţi se interesează şi publicaţia financiară Financial Times. Constatând că cei doi premieri ar urma să fie pe placul pieţelor pentru că provin dintr-o elită economică, FT opinează că ei nu reprezintă, de fapt, o garanţie prea puternică a succesului. Şi că, în spatele lor, au ieşit deja la încălzire partidele extremiste care capătă din ce în ce mai multă forţă în întreaga Europă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
