Reprezentantii Danemarcei, Norvegiei, Statelor Unite, Canadei si Rusiei s-au intalnit, miercuri, in Groenlanda pentru a discuta despre suveranitatea Oceanului Arctic, care, potrivit expertilor, detine un sfert din resursele de petrol nedescoperite din lume. Oficialii celor cinci tari au promis sa respecte deciziile Organizatiei Natiunilor Unite pentru dreptul maritim si ca isi vor rezolva diferendele teritoriale.
In conditiile in care pretul petrolului a atins saptamana trecuta cel mai mare nivel din istorie, de 135 de dolari pe baril, si nu da semne sa coboare prea curand, cautarea altor resurse de petrol este o adevarata necesitate.
"Trebuie sa trimitem un semn politic comun atat cetatenilor nostri, cat si lumii intregi ca cele cinci state riverane vor aborda oportunitatile si provocarile intr-un mod responsabil", a declarat ministrul danez de externe Per Stig Moller.
"Schimbarile climatice sunt o realitate in Oceanul Arctic. Gheata se topeste, iar rutele de transport precum si resursele naturale, care erau inaccesibile, acum devin posibile", a adaugat Moller.
Cele cinci state au hotarat sa nu discute de acum inainte doar pretentiile teritoriale, ci si cooperarea in caz de accidente, securitatea maritima si deversarile de petrol.
Potrivit specialistilor, Oceanul Arctic adaposteste 10 miliarde de tone de petrol si gaze, care, dupa unii experti, reprezinta aproximativ 25% din resursele Terrei.
Conventia ONU pentru dreptul maritim din 10 decembrie 1982 le permite tarilor semnatare sa isi extinda dreptul de exploatare a resurselor naturale, minerale, energetice, biologice de la 200 la 350 de mile maritime, daca pot demonstra prin studii stiintifice ca anexarea reprezinta "o prelungire naturala a platoului continental". Potrivit ONU, "platoul continental corespunde extinderii submarine a teritoriului statului respectiv, iar limita va fi fixata la 200 de mile maritime de coasta".
Canada si Danemarca isi disputa suveranitatea asupra unei insule stancoase, Hans Oe, in timp ce Toronto si Washingtonul se cearta pe Pasajul Nord-Vest dintre Atlantic si Pacific, ce va fi navigabil in 2050 din cauza incalzirii globale si a topirii ghetarilor.
De altfel, cele cinci state au inceput sa revendice teritoriile de la Polul Nord cand topirea ghetarilor a scos la iveala noi rute de navigare in regiune.
Competitia a fost accelerata in vara anului trecut, cand Rusia a trimis doua minisubmarine, care au atins fundul Oceanului Arctic la o adancime de 4.261 de metri, unde au ancorat un steag al Rusiei. Misiunea Moscovei a facut parte din planul de a demonstra geologic ca o parte a acestui teritoriu ii apartine, prin urmare are dreptul la exploatarea tuturor resurselor din zona respectiva.
Rusia a cerut in 2001 pentru prima data unei comisii specializate a ONU o extindere a teritoriului sau maritim. Revendicarea s-a bazat pe faptul ca o structura subacvatica, cunoscuta drept Coasta Lomonosov, este o extensie a teritoriului continental rusesc. Petitia Rusiei a fost insa respinsa, iar Moscova s-a hotarat sa o relanseze aducand dovezi mai puternice.
De asemenea, Rusia si Norvegia au cerut saptamana trecuta extinderea teritoriilor sale din Oceanul Arctic Comisiei limitelor platoului continental a ONU.
Drept urmare, Canada a acuzat Rusia ca incearca sa anexeze abuziv portiuni din Oceanul Arctic pentru a exploata rezervele de petrol, mobilizand in zona o flota de spargatoare de gheata cu propulsie nucleara.
Ambitiile Rusiei in legatura cu preluarea controlului asupra Arcticului au determinat Canada sa dubleze finantarea lucrarilor privind intocmirea unei harti subacvatice a Oceanului Arctic, la peste 25 de milioane de euro, pentru a-si sustine revendicarile asupra teritoriului.
Organizatiile ecologiste au criticat insa actiunile celor cinci state spunand ca vor duce la distrugerea habitatelor unice ale animalelor si cerand un tratat similar celui care prevede ca in Oceanul Arctic sunt interzise activitatile militare si exploatarile miniere.
"Este de-a dreptul nebunesc sa privim criza topirii ghetarilor ca pe o simpla oportunitate de a revendica resursele naturale care momentan sunt protejate de gheata", a declarat Lindsay Keenan, reprezentanta Greenpeace.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
