Conducerea Coalitiei la guvernare a mai decis ieri, de principiu, ca legislatia electorala va fi modificata, in perspectiva alegerilor anticipate, astfel incat campania electorala sa fie redusa la doua saptamani, sa se introduca obligativitatea folosirii cartii de alegator si sa se mareasca numarul sectiilor de votare din strainatate.
Deputatul Daniela Popa (PC) a declarat pentru ZF ca reprezentantii Partidului Conservator au cerut timp de consultari in interiorul partidului, avand unele retineri in privinta scurtarii perioadei de campanie electorala. PC are programate pentru astazi intruniri ale forurilor de conducere ale partidului.
Potrivit Constitutiei, in cazul in care premierul demisioneaza - lucru stabilit pentru 18 iunie - presedintele desemneaza un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pana la formarea noului Guvern.
Printre numele vehiculate pentru postul de premier interimar se numara si cel al ministrului pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, dar o decizie definitiva nu a fost adoptata. Daca guvernul propus cade in Parlament, asa cum se asteapta liderii Aliantei PNL-PD, interimatul va fi asigurat de guvernul precedent, adica de cel condus de Popescu-Tariceanu.
Surse guvernamentale sustin insa ca Tariceanu ar dori sa asigure si perioada de interimat, in timp ce va fi insarcinat de presedinte cu formarea unui nou Cabinet, motiv pentru care juristii Aliantei cauta toate variantele legale.
La sedinta Coalitiei de aseara UDMR a readus in discutie cererea de scadere a pragului electoral la 4%, reprezentantii Uniunii reamintindu-le colegilor din Coalitie ca aceasta masura fusese convenita anterior. Uniunea se teme ca nu va trece pragul electoral de 5% din cauza absenteismului.
De asemenea, ministrul justitiei, Monica Macovei, a adus in discutie modificarea legii Curtii Constitutionale - din cauza careia Guvernul a motivat ca a recurs la anticipate - dar s-a convenit ca o astfel de masura nu poate fi initiata de un Guvern interimar.
In ceea ce priveste alegerile anticipate, surse din interiorul PNL si PD sustin ca Theodor Stolojan va avea o pozitie centrala in campania electorala a PNL-PD. Intrebat ieri de presa ce rol va juca in campanie, Stolojan a raspuns ca rolul sau va fi decis de Alianta.
Cu cateva luni inainte Traian Basescu declarase ca, in caz de anticipate, Stolojan ar putea fi "port-drapelul" Aliantei, acest lucru neinsemnand, potrivit presedintelui, ca Tariceanu ar urma sa fie inlocuit din fruntea Guvernului. Tot atunci, Basescu a spus ca viitorul prim-ministru rezultat in urma anticipatelor va fi tot Tariceanu.
Si principalul partid de opozitie, PSD, cauta modalitati de a se prezenta bine in alegerile care par inevitabile.
Presedintele PSD Mircea Geoana a declarat ieri ca partidul ar dori ca Ion Iliescu sa fie prezent pe listele partidului pentru alegerile anticipate, dar nu a facut alte comentarii.
Pe de alta parte, Mircea Geoana a spus ca PSD nu a avut pana in acest moment consultari formale cu partide extraparlamentare sau parlamentare, acestea urmand sa se deruleze in urmatoarele cateva zile.
Geoana a mentionat ca PSD a primit o solicitare formala din partea partidului Forta Democrata, condus de Petre Roman, in care se face o propunere de consultare politica.
Conducerea PSD a decis, la sedinta de ieri, sa-si constituie structurile de planificare politica, de comunicare publica si pregatire de campanie electorala. Geoana a dat asigurari ca va fi o campanie "coerenta si foarte agresiva".
Solicitat sa precizeze care va fi rolul lui Adrian Nastase in campanie, Geoana a aratat ca acesta, si in calitatea sa de coordonator al departamentelor partidului, va avea "un rol pe masura".
Lucian Mihai: Anticipate, dar numai in limitele Constitutiei
Convocarea alegerilor anticipate este reglementata de Constitutie si nici o alta modalitate de convocare a lor nu poate fi realizata fara a constata lipsa statului de drept, afirma Lucian Mihai, fost presedinte al Curtii Constitutionale.
Potrivit Constitutiei (art. 89), "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate dizolva Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura". In ultima vreme au circulat insa si alte scenarii - de pilda ca, la prima solicitate de investitura, parlamentarii parasesc sala in numar mare, iar guvernul nu poate fi nici respins, nici investit, destul pentru a invoca alegeri anticipate.
"In orice situatie de criza politica trebuie respectata cu strictete Constitutia. Aceasta obligatie revine in egala masura partidelor si tuturor institutiilor statului. Recurgerea la orice alta cale neprevazuta de Constitutie, pentru a se ajunge la alegeri anticipate, este neconstitutionala si, deci, nu poate sa produca efecte juridice valabile. Astfel de Ãalegeri anticipateà nu ar asigura existenta unui parlament sau a unui guvern constitutionale, cu consecinta inexistentei statului de drept. Iar conceptul statului de drept este mult mai important decat eventuala necesitate (a anticipatelor - n.n.) care este temporara", a declarat pentru ZF Lucian Mihai.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
