In Parlament se va dezbate astazi prima motiune impotriva Guvernului, demers ce ataca un subiect sensibil atat pentru actuala cat si pentru fosta guvernare: politizarea administratiei publice locale. Este o motiune simpla, deci fara efecte asupra stabilitatii Guvernului, cu o sustinere politica minoritara in conditiile in care demersul PSD nu a reusit sa convinga nici parlamentarii PPRM.
O data cu dezbaterea acestei motiuni se readuce in discutie politizarea administratiei publice, abuz de care s-au acuzat reciproc fosta si actuala guvernare si care a devenit un lait-motiv la inceputul fiecarei schimbari de putere.
Matricea in care se pun acum problemele difera de anii precedenti intrucat Romania are acum o lege a administratiei publice locale - adoptata in 1999, o data cu deschiderea negocierilor de aderare la UE, de fosta coalitie, si modificata de guvernarea PSD in urma cu doi ani. Impunerea unor reguli in administratia publica, in sensul depolitizarii sistemului, a fost, s-ar putea spune, mai degraba decisa in urma presiunilor venite din partea oficialilor europeni decat ca urmare a dorintei oamenilor politici de la Bucuresti. Ani la rand rapoartele de tara ale Comisiei Europene atrageau atentia asupra presiunilor exercitate de partidul sau partidele la putere asupra functionarilor publici. Desi Romania a facut progrese legislative, la Bruxelles gestionarea problemelor din administratie ramane o problema sensibila. Acestor puncte nevralgice se adauga ecourile acuzatiilor politice de la Bucuresti.
Erori in administratia publica fac si au facut, deopotriva, si fosta si actuala putere.
La inceputul lui 2001, cand a ajuns la putere, guvernarea PSD a recurs la schimbarea pe criterii politice a majoritatii functionarilor publici. Opozitia de la acea vreme prezenta cazuri concrete de functionari cu sau fara atributii decisive, sefi ai serviciilor locale descentralizate, concediati pentru ca nu faceau parte din partidul la putere. Presiunile s-au extins si asupra alesilor din administratia publica. Primari si consilieri ai partidelor de opozitie erau vaduviti de fonduri bugetare si presati in acest mod sa se inscrie in PSD. Daca dupa alegerile locale din 2001, pe listele PSD au fost alesi aproximativ 35% dintre primari si consilieri, la sfarsitului mandatului acest partid avea in randurile sale peste 75% dintre alesii locali. Mai multe rapoarte de monitorizare internationale, inclusiv cele ale Comisiei Europene au consemnat acest fapt, calificandu-l un regres in respectarea normelor democratice.
In urma cu doi ani PSD a modificat legea administratiei locale in sensul protejarii functionarilor publici de schimbarile pe cri-terii politice. Or, de aici izvorasc unele abu-zuri pe care actuala putere este pe cale sa le faca.
Aflata in imposibilitatea de a schimba sefii serviciilor descentralizate, promovati in functii in timpul fostei guvernari, Alianta PNL-PD pregateste in Parlament legi prin care sa faca posibila inlocuirea acestor functionari pe care ii suspecteaza de fidelitate fata de PSD. Intentiile parlamentarilor Aliantei intra in contradictie cu recomandarile europene. Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a avertizat recent asupra acestui derapaj, fara insa sa aduca schimbari, cel putin deocamdata, in intentiile Aliantei.
In directia coalitiei la guvernare se indreapta acum exact aceleasi acuzatii pe care PNL si PD le aduceau, din bancile opozitiei, fostei guvernari. Sunt monitorizate si prezentate cazuri ale unor functionari publici concediati din motive politice. In dezbaterea de astazi din Parlament pe marginea motiunii, PSD va prezenta cazurile a 194 de functionari publici din administratia publica, despre care acest partid sustine ca au fost demisi abuziv.
Indiferent din ce parte a baricadei politice este privita, problema politizarii administratiei publice va exista atata vreme cat functionarii publici nu isi vor asuma si respecta acest statut, care presupune echidistanta politica, iar formatiunile politice vor refuza sa accepte si sa respecte institutiile democratice.
PRM - nici de partea PSD, nici a Aliantei
PPRM se va abtine de la votul asupra motiunii, ceea ce va determina, cel mai probabil, respingerea in Parlament a demersului PSD. Lucian Bolcas, liderul grupului parlamentar PPRM din Camera Deputatilor argumenteaza de ce acest partid nu se situeaza nici de partea PSD, nici a coalitiei la guvernare: "Probleme exista in administratia publica locala si sunt periculoase pentru institutiile democratice, dar PSD nu are autoritatea morala de a ridica aceasta problema in raport de modul similar in care a procedat in timpul guvernarii sale". Deputatul Lucian Bolcas, de profesie jurist, are obiectii si fata de finalitatea motiunii. In finalul motiunii, PSD cere demiterea ministrului administratiei si internelor, Vasile Blaga. Insa, afirma reprezentantul PPRM, alti factori sunt responsabili de incercarea de politizare a administratiei. "Ministrul Blaga a facut pana acum o serie de lucruri bune atat in raport de restructurarea cadrelor in politie cat si in raport de contractul de securizare a frontierelor, imprejurari care au putut sa-i deranjeze pe multi", conchide Bolcas. mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
