Profilul de risc al fondurilor de pensii private obligatorii va fi dat de structura portofoliului de investitii al fondului. Din moment ce actiunile listate sunt cele mai riscante instrumente in care legislatia permite fondurilor de pensii private sa investeasca, ponderea din active investita in actiuni este cea care da profilul de risc al fondurilor.
Astfel, produsele de pensii obligatorii ar putea semana cu cele de pensii private facultative (pilonul III) in ceea ce priveste structura portofoliului. Desi potentialii administratori de pensii obligatorii estimeaza ca produsele vor fi relativ asemanatoare, introducerea unor profiluri diferite de risc in legislatie ar putea duce la aparitia unei oferte mai diversificate, la fel ca la pensiile facultative.
In cazul acestora din urma, un fond cu profil mediu de risc este unul care investeste circa 20%-30% din active in actiuni listate si restul in instrumente mai sigure (titluri de stat, obligatiuni, instrumente de piata monetara).
Prin comparatie, ponderea investita in actiuni de un fond cu profil redus de risc este de 10%-15% sau mai putin, iar in cazul unui fond cu risc ridicat, ponderea investita in actiuni este de 40%-50% (50% din active fiind limita maxima admisa de lege pentru plasamente in actiuni listate).
Potrivit lui Mircea Oancea, presedintele CSSPP, Comisia va formaliza aceste profiluri de risc intr-o norma, in acest moment ocupandu-se de metodologia de clasificare a fondurilor in functie de gradul de risc.
"Pana cand va fi gata norma, construim o metodologie de clasificare a fondurilor de pensii obligatorii in functie de profilul de risc. Am discutat cu companiile aflate in stadii avansate de autorizare cum sa construiasca prospectul schemei de pensii, pentru ca acesta sa poata fi incadrat intr-unul din cele trei profiluri de risc ce vor fi reglementate", a declarat Mircea Oancea pentru ZF.
Fiecare companie de administrare are voie, conform legii, sa gestioneze un singur fond de pensii obligatorii, iar fiecare participant are voie sa cotizeze la un singur fond dintre cele de pe piata.
Potrivit legislatiei in vigoare, fondurile de pensii obligatorii (pilonul II) vor avea garantat un randament minim, care va fi stabilit de catre CSSPP.
La pensiile facultative (pilonul III), randamentul unui fond nu trebuie sa scada sub jumatate din media (ponderata cu nivelul activelor a) randamentelor pietei sau sub media pietei minus patru puncte procentuale. La pensiile obligatorii, legea nu este la fel de precisa, lasand la latitudinea Comisiei stabilirea unui prag minim.
"La doi ani de la autorizarea primului fond de pensii obligatorii, Comisia va stabili un prag minim de randament. Vom vedea daca abordarea va fi sa stabilim cate o cerinta de randament minim pe fiecare profil de risc sau daca vom da un prag minim relativ pentru intreaga piata", spune Oancea.
Daca fondurile vor avea trei profiluri de risc, ele vor obtine cel mai probabil randamente destul de diferite, care ar face dificila reglementarea unui randament minim pe intreaga piata, estimeaza Oancea.
Fondurile mai riscante, care investesc o parte mai mare din active in actiuni listate, ar putea obtine randamente mai mari, iar fondurile conservatoare - randamente considerabil mai mici, ceea ce ar reduce sansele fondurilor cu profil de risc scazut sa ramana in piata, in conditiile unui singur randament minim precizat de Comisie.
Oricum, vor mai trece doi ani de la lansarea primului fond pana cand Comisia va stabili regula randamentului minim.
Randamentele fondurilor vor fi apoi monitorizate trimestrial de Comisie, conform obligatiilor legale. In situatia in care randamentul unui fond va scadea sub pragul precizat, fondul respectiv intra in supraveghere speciala, riscand sa piarda autorizatia de functionare daca se mentine cateva luni sub acest prag de randament minim.
In cazul pierderii licentei de functionare, fondul poate fi preluat de unul dintre competitori, care va lua in gestiune clientii si activele fondului absorbit. Daca fondul nu este preluat de un competitor, clientii fondului ramas fara licenta pot alege, in termen de un an, sa treaca la alt fond de pensii private obligatorii, fara sa plateasca penalitati de transfer.
Startul sistemului de pensii private obligatorii a fost plasat oficial la 17 septembrie anul acesta, data de la care incepe perioada de patru luni in care cei vizati vor adera la fondurile de pe piata. Conform legii, toti salariatii sub 35 de ani vor fi obligati sa participe, optiunea fiind deschisa si celor cu varsta intre 35 si 45 de ani.
Pana la finalul saptamanii trecute, nicio companie nu obtinuse inca licenta de administrator de pensii private obligatorii.
Pe lista de asteptare pentru deciziile de autorizare se afla nu mai putin de 15 companii, dintre care si doua straine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
