Şapte ani a durat până ce legea bacşişului a intrat în vigoare, desigur, o perioadă insuficientă pentru a avea o formă care să nu ridice probleme şi întrebări odată cu aplicarea.
De la 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare legea bacşişului prin care tipsul este introdus pe bon şi poate fi plătit şi cu cardul. Pentru mine a fost o bucurie ştiind că nu o să mai alerg după un ATM după ce mi-am terminat masa sau cafeaua de la restaurant ca să las tips ospătarului. Am văzut mereu bacşişul ca pe o modalitate prin care îmi arăt recunoştinţa faţă de munca prestată de un om, care este plătit cu salariul minim pe economie, în cele mai multe cazuri. Mai mult, în timpul facultăţii am lucrat câteva luni în HoReCa, iar munca celor din această industrie nu e uşoară, iar tipsul uneori se împarte şi cu şeful, că a ajutat şi el puţin. Munca în HoReCa presupune ore întregi de stat în picioare, alergat kilometri întregi în câţiva metri pătraţi, suportat glume bune sau proaste din partea clienţilor, adaptare emoţională indiferent de situaţie.
Tipsul este uneori doar o răsplată a nervilor de oţel pe care aceşti angajaţi au reuşit să îi construiască.
Dincolo de această discuţie, legea tipsului a venit pentru a proteja angajaţii. Sectorul HoReCa aduna în 2021 circa 117.000 de angajaţi, potrivit datelor Registrului Comerţului. Legea presupune că tipsul va intra într-un cont separat, iar din acest cont vor pleca banii direct către angajaţi. Pe hârtie sună bine, dar nu ştim însă care este realitatea.
Angajaţii din HoReCa au printre cele mai mici salarii medii nete din piaţă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, angajaţii din hoteluri şi restaurante aveau în luna februarie a acestui an un salariu mediu net de 2.355 lei.
Asociaţiile patronale din industria HoReCa nu ştiu, la trei luni de la implementarea legii, care sunt toate problemele cu care se confruntă operatorii din piaţă, care este nivelul bacşişului lăsat, care este impactul acestei legi. Asociaţiile ne spun că vom afla în 2024, când vor depune companiile bilanţurile pe 2023, până atunci nu se ştie. Asociaţiile patronale sunt organizaţii în care se înscriu membri ce plătesc anual o cotizaţie, nu pot avea o imagine clară asupra pieţei, dar pot face un efort să cunoască situaţia măcar în rândul membrilor lor.
Asociaţiile din industrie au oraganizat ieri o conferinţă de presă pe tema legii bacşişului – Impactul reglementării în Industria HoReCa la 3 luni de la implementare. După participarea la această conferinţă, nu se ştie care e impactul real, care sunt primele cifre privind acest impact.
Nu doar patronatele nu ştiu, dar nici reprezentanţii ANAF, deşi au menţionat că se fac controale în piaţă pentru a se verifica dacă legea este sau nu respectată, instituţia nu ştie câţi operatori au fost verificaţi, câţi operatori au fost sancţionaţi şi nici zonele sau oraşele în care au fost găsite cele mai multe nereguli.
Operatorii din HoReCa, prin asociaţiile patronale, au militat pentru introducerea acestei legi spunând că vor atrage mai mulţi tineri arătându-le veniturile reale ale angajaţilor din industrie, că aceştia vor putea lua credite. Totul pentru angajaţi, desigur. Dar după trei luni de la implementarea unei legi, nu se ştie impactul acestei legi, cu cât a crescut venitul angajaţilor din industrie, dacă au atras mai mulţi angajaţi. Nu se ştie, se presupune.
Industria HoReCa numără 28.000 de operatori economici, cu venituri totale de 19 miliarde lei, potrivit datelor din 2021 de la Registrul Comerţului, ţinând cont că anul 2021 a fost marcat de pandemie. În anii de dinainte de pandemie, veniturile operatorilor din HoReCa au ajuns chiar şi la 30 miliarde lei.
Trei luni au trecut, iar asociaţiile patronale abia de acum au de gând să discute cu membrii lor să vadă care sunt problemele cu care se confruntă, cum pot fi rezolvate, care este impactul legii.
