Doar de şase ori a folosit preşedintele Traian Băsescu cuvântul"dezvoltare" în discursul său susţinut săptămâna trecută laseminarul ZF "Relansarea economiei", dintre care de trei ori încadrul sintagmei oficiale "programe de dezvoltare regională".
Întâmplător? Nu. Marotele restructurării, eficientizării,reformei sunt încă foarte puternice în limbajul oamenilor politicişi la 20 de ani de la Revoluţie, adică de la declanşareareformelor. O generaţie întreagă a reformat, acum vin noi reforme.Foarte bine. Dar pentru ce? Care este ţinta? Unde suntem şi undetrebuie să ajungem?
Într-un discurs despre starea economiei de 5.200 de cuvinte,ceea ce înseamnă peste 12 pagini de text, o asemenea statisticăeste relevantă.
Mai ales că acest discurs a fost mult mai consistent decâtoricare dintre cele şapte ţinute la diverse manifestări depreşedinte anul acesta (bilanţurile Ministerului Public, deInterne, reuniunea diplomaţilor), care au avut în medie 4-6 paginide text.
Iar limbajul este determinat şi determină la rândul săugândirea. Faptul că acest concept, "de dezvoltare" şi verbul "adezvolta" nu-şi găseşte sau îşi găseşte greu loc în discursurilepublice din România arată că gândirea (sau dezbaterea) strategicăasupra ţintelor mai degrabă decât a drumului de urmat lipseşte.
Şi restructurarea aparatului bugetar, şi restructurareacompaniilor de stat şi aducerea lor pe bursă ca în Polonia, şiinvestiţiile în infrastructură sau absorbţia fondurilor europeneşi, în final, creşterea economică - toate sunt pentru a aveadezvoltare.
De aici pornesc politicile publice. De asta sunt plătiţi oameniide stat. Să găsească soluţii pentru ca suma de 40 miliarde de europe care o cheltuie anual bugetul public din România, administraţialocală şi centrală, să contribuie la dezvoltarea ţării.
"După aderarea ţării la UE (în 2004 - n. red.), ne-am asumat caţintă strategică dezvoltarea Poloniei ca un hub financiar alEuropei de Est", a spus recent ministrul Trezoreriei din Poloniaexplicând unor jurnalişti din Europa de Est cum a reuşit Bursa dinVarşovia să ajungă la o capitalizare bursieră de 200 miliarde deeuro, de două ori mai mare decât a Bursei de la Viena şi de zeceori mai mare decât cea a Bursei de la Bucureşti. Polonezii aureuşit şi nicio ţară din Est în afară de Rusia probabil că nu îimai poate ajunge pe acest segment.
Au reuşit pentru că şi-au asumat dezvoltarea, adică un parcursdin punctul A în punctul B. Privatizarea, restructurarea, creştereaeconomică, reforma, absorbţia fondurilor europene nu sunt decâtmijloace pentru dezvoltare.
Dezvoltarea bursei, dezvoltarea turismului, dezvoltarearesurselor de energie curată, dezvoltarea agriculturii, dezvoltareacapitalului uman, dezvoltarea telecomunicaţiilor, dezvoltareainfrastructurii - dar măsurată în cifre, nu cu vorbe - de asta arenevoie România.
Iar drumul dezvoltării se face având în dreapta Statistica: undesuntem acum, câte case fără apă potabilă, câţi absolvenţi de studiisuperioare avem, câte maşini de spălat la mia de locuitori, câtebiciclete, câte maşini, câte ziare, filme, cărţi sunt cumpărate lamia de locuitori, cât este consumul de pastă de dinţi, de săpun,câte terenuri de tenis, de fotbal, câte săli de spectacole, câtefabrici de medicamente, câte de bere sau câte de bulion, care esteviteza medie a trenurilor, care este capacitatea aeroporturilor,câte birouri de clasa A avem, câte mall-uri, câte telefoane mobile,câte computere, câte Iphone-uri şi câte Ipad-uri, câte firme desoftware şi câţi softişti avem şi unde vrem să ajungem.
Câţi dintre primii 100 de oameni de stat din România -preşedinte, miniştri, secretari de stat - deschid lună de lunăbuletinul statistic?
"Dacă mă întrebaţi, domnul Gherghina (secretarul de stat de laFinanţe care face bugetul de aproape 20 de ani în România - n.red)este adevăratul primul-ministru. El ştie tot. Dacă vreun ministruare o întrebare despre date, el are răspunsul", explică un demnitarcare participă la şedinţele de guvern.
E bine măcar că există un om care ştie unde sunt datele, darcând ajunge o economie sau o ţară să fie condusă de contabili, nu ebine. Ultimul lucru la care se gândesc contabilii estedezvoltarea.
Sorin Pâslaru - redactor-Şef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
