S-au scurs trei ani de când am intrat în criză. De atunci, conducătorii băncilor se tot frământă să găsească soluţii pentru a fi siguri că băncile lor dispun de suficient capital şi lichidităţi, că banilor clienţilor ramân în siguranţă, dar şi că reuşesc să menţină acei clienţi pe linia de plutire şi să încurajeze afaceri noi, atunci când sunt realizabile. În definitiv, pentru bănci - ca şi pentru alte companii - absenţa clienţilor înseamnă zero afaceri, iar asta, mai departe, zero venituri. Astfel, sunt adesea întrebat când se va termina totul? Când ne vom relua mersul obişnuit? Şi cand vom putea face planuri normale pentru viitor?
Vom constata, în perioada următoare, că banii nu vor mai fi atât de accesibili şi nici nu vor mai fi în abundenţă. Oamenii şi companiile sunt deja mult mai precauţi, împrumută mai puţin şi continuă să-şi reducă datoriile pe care le au. Concomitent, statele vor impune măsuri de austeritate foarte dure, pentru a-şi menţine bonitatea, un aspect în care România a dat un excelent exemplu celorlaltor ţări europene.
Într-un anumit fel, putem spune că la o anumită "normalitate" ne-am reîntors deja, deşi este clar că "noua normalitate" înseamnă o lume mai nesigură. Cu toate acestea, chiar în astfel de condiţii, un sistem bancar (şi un stat ca atare) demn de încredere nu ar trebui să aibă probleme să atragă depozite de la clienţi, iar împrumuturile vor continua să fie acordate, în funcţie de cât de realiste sunt planurile şi proiectele de afaceri, în lumina "noii normalităţi". Băncile se reîntorc la banking-ul tradiţional, bazat pe economia reală, căutând să le ofere clienţiilor lor servicii de calitate şi concentrându-şi eforturile asupra propriei eficienţe, precum şi asupra creditării acelor sectoare ale economiei care generează locuri de muncă şi produse pe care oamenii vor să le cumpere, local şi peste hotare. Trecute sunt vremurile afacerilor imobiliare încheiate rapid.
Nu mai există bani la îndemâna oricui, însă vă asigur că vor exista resurse pentru proiecte care merită şi clienţi de încredere. Creşterea creditării, dar în nici un caz precum în "vremurile bune de odinioară", va urma revigorării economice, după ce companiile vor reîncepe să facă profit, să crească salariile şi să angajeze mai mulţi oameni. Pe măsură ce afacerile locale se vor restructura pentru a deveni mai eficiente şi a-şi utiliza mai bine resursele interne, pe măsură ce vor face mai multe tranzacţii pe piaţa internă, vor încheia mai multe afaceri unele cu altele şi vor exporta mai mult ori vor accesa mai multe fonduri UE, vor putea şi să acceseze finanţări semnificative pentru proiectele lor.
"Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi pune şi în traistă" spune o vorbă românească şi trebuie să înţelegem cât de bine se aplică timpurilor în care trăim. Nu avem motive să fim prea pesimişti, după cum nu are sens nici să ne întoarcem la euforia de dinainte. Există şi vor exista destule oportunităţi în România. Sunt convins că vom reuşi să profităm de aceste oportunităţi, atâta vreme cât vom planifica mai bine şi vom şti să fim flexibili, pentru a face faţă situaţiilor în continuă schimbare. O planificare bună şi un grad de flexibilitate corespunzător lasă loc optimismului, iar, din acest punct de vedere, eu sunt optimist şi am încredere într-un viitor mai bun şi mai sustenabil al României.
Dominic Bruynseels este preşedintele executiv (CEO) al BCR din mai 2008
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
