Opinie Andreea Vass: România şi China - rezultate şi oportunităţi

Impresionanta Chină, marele dragon roşu care planează ca o ameninţare peste vechea ordine economică cunoscută, cu o cultură veche de mii de ani, în care femeia este privită ca "jumătatea cerului", îşi păstrează recunoscuta politeţe şi spiritul activ. Vizita în China a fost punctul de reînnodare şi de solidificare a relaţiilor economice, de construire a noi punţi de legătură între cele două ţări.

Cronologia istorică ne spune că relaţiile româno-chineze au o îndelungată tradiţie politică, de mai bine de jumătate de secol. România a fost al treilea stat care a recunoscut oficial Republica Populară Chineză, iar din toamna anului 1949 au fost stabilite şi relaţiile diplomatice dintre cele două ţări.

Cu toate acestea, colaborarea economică a fost redusă. Un parteneriat durabil între cele două ţări oferă avantaje pentru fiecare dintre părţi: uriaşul dragon chinez poate beneficia de poziţionarea strategică a României ca poartă spre Uniunea Europeană şi spre regiunea central şi sudică a Europei, iar România - de potenţialul investiţional uriaş al Chinei.

Chinaeste principalul nostru partener de investiţii din Asia. Relaţiile economice actuale dintre România şi China plasează ţara asiatică pe locul 5 în clasamentul societăţilor comerciale cu participare străină la capital, după Italia, Germania, Turcia şi Ungaria. La sfârşitul anului 2010, din cele peste 173.000 de societăţi comerciale din România cu participare străină la capital, mai mult de 10.000 de societăţi (5,8%) aveau participare chineză la capitalul social. Totuşi, China urcă de-abia pe locul 16 conform ultimelor date în ceea ce priveşte capitalul social subscris, deţinând puţin peste 1% din valoarea totală a acestuia (318 mil. euro).

Relaţiile comerciale au un potenţial uriaş. Deşi exporturile româneşti către China s-au majorat an de an, ajungând în anul 2010 la 309 mil. euro, nivelul este modest dacă avem în vedere dimensiunea pieţei chineze. La momentul actual, China nu se regăseşte nici măcar în primii 20 de parteneri ai României la export. Principalele produse preferate de piaţa chineză sunt materialele crude, exclusiv combustibil (piei crude, cauciuc brut, fibre textile), cu o pondere de 40% din totalul exporturilor către China şi maşinile şi echipamentele de transport (33%).

China ocupă locul 5 în topul principalelor ţări importatoare, înaintea Rusiei, cu o pondere de 5,5% din totalul importurilor româneşti. În anul 2009, importurile s-au redus cu 21%, în special pe fondul scăderii cererii de articole manufacturate diverse şi produse prelucrate pe piaţa românească. Trendul ascendent a fost reluat însă imediat, în anul următor volumul importurilor depăşind chiar valorile dinainte de debutul crizei (2,6 mld. euro în 2010, faţă de 2,4 mld. euro în 2008). Importurile au fost alcătuite în principal din maşini şi echipamente de transport (peste 64% din totalul importurilor chinezeşti).

România - o oportunitate europeană pentru investiţiile chinezeşti

Un adevărat parteneriat economic trebuie să pornească de la o trainică relaţie comercială şi investiţională. În acest sens, România a creat un cadru larg de oportunităţi prin Legea Parteneriatului Public-Privat, menită să atragă capitalul privat pentru a demara proiecte de interes naţional major. China este invitată să beneficieze de această oportunitate, alături de celalalte facilităţi şi ajutoare de stat pe care România le acordă firmelor care decid să investească consistent în ţara noastră, adică cel puţin 5 milioane euro şi care creează cel puţin 50 de noi locuri de muncă în sectoarele economice strategice. Avem toate ingredientele necesare unei afaceri "made in Romania":

Sistem competitiv de impozitare a companiilor
Climat de investiţii poziţionat sub sfera de influenţă europeană
Poartă de acces către extinsa piaţă europeană
Forţă de muncă recunoscută la nivel mondial pentru oferta de personal bine calificat, cu capacităţi lingvistice avansate.

Chiar în vremuri economice potrivinice, am demonstrat că Guvernul a fost determinat să susţină investitorii străini. Pentru Romania, criza economica a fost o lectie foarte dureroasa. O crestere economica sanatoasa nu poate avea loc pe speculatii, ci doar pe investitii si multa munca, pe crearea de locuri de munca, pe cunoastere si educatie, eforturi de cercetare-dezvoltare-inovare, parteneriate public-private si internationale. Politicienii romani aflati acum la guvernare au devenit avocatii acestui tip de dezvoltare economica.

Au fost momente care au testat curajul nostru de a implementa deciziile economice corecte pentru România, dar şi rezistenţa investitorilor noştri. Şi investitorii nu ne-au dezamăgit. În anul 2010, România a atras cele mai multe ISD din regiune. A investi inseamna a crea locuri de munca, venituri si dezvoltare pentru cetatenii din ambele tari. Unde se poate investi? Aproape in orice domeniu unde bugetul statului nu poate acoperi prin resurse proprii, prin imprumuturi sau prin fondurile europene structurale. In energie, in agricultura, in turism, in infrastructura rutiera, in tehnologia informatiilor si comunicatiilor, in mediu, in sanatate etc.

Forumul de afaceri româno-chinez, găzduit de Consiliul Chinei pentru promovarea Comerţului Internaţional, a reprezentat un prilej oportun pentru prezentarea principalelor proiecte de investiţii la care sunt invitate să participe companiile chineze. Principalele proiecte discutate au fost:

• Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă

Întâlnirea cu oficialii chinezi a facilitat şi demararea discuţiilor în trei domenii esenţiale. Este vorba, în primul rând, de înfiinţarea unei reprezentanţe a China Development Bank la Bucureşti, una dintre cele mai importante bănci chineze. În al doilea rând, a fost stabilită deschiderea unui birou de reprezentare a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti la Beijing în primul semestru din 2012. În plus, a fost semnat un nou protocol de colaborare pentru înfiinţarea unui Institut Cultural Român la Beijing şi a unui Centru cultural chinez la Bucureşti.

Două teme noi, neabordate până în prezent cu partenerii chinezi, au o importanţă deosebită pentru cele două ţări. Una dintre principale propuneri a vizat deschiderea unei linii aeriene Bucureşti-Beijing, ca modalitate de apropiere dintre cele două capitale. Cealaltă a privit dezvoltarea unui program de cooperare pentru a sprijini turismul între cele două ţări, prin crearea posibilităţii de a oferi mai uşor vize turistice de tranzit pe 5 zile cetăţenilor chinezi care vizitează alte ţări europene.

Oamenii de afaceri prezenţi la Forumul româno-chinez au apreciat posibilitatea de a stabili relaţii directe cu mediul de afaceri chinez şi de a-şi forma o părere pertinentă asupra modului de desfăşurare a activităţii. Alexandru Bălănescu, directorul firmei MSC-Mibatron SRL, consideră că, pe fondul unei reduse iniţiative de inovare, China este interesată să ajungă la tehnologii avansate folosind România ca poartă de intrare în Europa. Principala concluzie ţine de calitatea acceptabilă a produselor chinezeşti, chiar comparabilă cu a actualelor firme furnizoare, însă la preţuri cu până la 40% mai reduse. Unele firme româneşti, cume de pildă cazul Meximpex SRL, au stabilit primele contacte cu partenerii chinezi. Firma Luoyang Juchuang Bearing-Tech Co. a primit prima comandă fermă de rulmenţi din partea societăţii româneşti. În plus, s-au început deja tratativele pentru identificarea unor posibilităţi de cooperare bilaterală cu firmele Tianjin Century Electronics Co. Ltd, China Plastics Machinery Industry Association, Northlink Trading Co. Ltd, ca să dau doar câteva exemple.

In final, va spun o poveste. Ambasadorul danez la Beijing a stat vreo 3 saptamani acum vreo 100 si mai bine de ani pentru a fi primit de imparat. A prezentat harta unei mici Danemarce. Disperat, dupa atata asteptare, a precizat ca regatul sau are in componenta si Groenlanda. A prezentat o noua harta, cat de intansi sunt… A fost primit imediat. Este o legenda daneza, dar talcul ei este ca trebuie sa te vinzi mare. De aceea, Poarta estica, macroregiunea Dunarii asociate cu Romania ca factor cheie deschide un evantai foarte larg de oportunităţi. Fluxurile comerciale si de investitii Est-Vest vor deveni tot mai importante in comertul international, ceea ce sporeste importanta coridoarelor logistice pe aceasta ruta. Se vorbeste foarte des de "Noul drum modern al matasii". Atat Romania, cat si China sunt deopotriva interesate sa eficientizeze aceste rute. Sprijinim delocalizarea si procesarea in Romania pentru a vinde apoi in intreaga regiune, pe o raza de cel circa 1000 km, prin acest centru romanesc logistic al Estului Europei. Este vorba de logistica portului Constanta, a centrelor multimodale pe linia Constanta - Bucuresti- Timisoara si de porturile dunarene. Or, Romania este initiatorul si un puternic sustinator al strategiei Dunarii in UE si va pleda in interiorul UE ca aceasta strategie sa fie noul criteriu de prioritizare a fondurilor de interventie si structurale. De ce ? Pentru ca intreaga Europa va beneficia in urma dezvoltarii transportului multimaodal pe Dunare si a dezvoltarii acestei regiuni. UE va fi mai competitiva numai prin dezvoltarea strategiei macroregiunii Dunarii si dezvoltarea portii estice pentru a se deschide pe noile fluxuri comerciale. Ruta ocolitoare, prin porturile vestice, pe noile fluxuri est-vest este ineficienta atat pentru UE, cat si pentru China. Noi suntem poarta estica a UE si a macroregiunii Dunarii. Suntem, strategic, excelent plasati pentru a prelua fluxurile comerciale chineze si pentru a crea centre de procesare si re-export pentru exporturile chineze. In plus, vom folosi aceste centre pentru a vinde mai competitiv pe pietele asiatice.