De cativa ani, transferurile private din strainatate, care includ banii trimisi de romanii ce lucreaza afara, cresc in mod sistematic; in 2003 ele s-au ridicat la circa 2 mld. euro, iar pentru acest an unele estimari indica mai mult de trei mld. euro.
Acesti bani alimenteaza cererea interna (consum si investitii) si creeaza o plasa de siguranta sociala privata care permite multor familii sa fie pe linia de plutire. Piata valutara arata un surplus constant de la inceputul anului in timp ce deficitul comercial se indreapta spre 5 mld. euro, sau aproape 12% din PIB, iar deficitul de cont curent se mentine bine peste cota de anul trecut. In momentul de fata, intrarile de capital depasesc nevoile de finantare ale contului curent si ale contului de capital, ceea ce face ca BNR sa acumuleze rezerve valutare intr-un ritm rapid. Aceasta acumulare are costuri semnificative, intrucat Banca Centrala nu-si poate permite sa lase lichiditatea din mana. Intrarile de capital cuprind transferurile din strainatate, investititii straine directe si capital speculativ atras de dobanzile inalte si boom-ul unor active reale (pamant, de pilda) determinat de perspectiva ca Romania sa intre in UE in 2007.
Oficiali ai BNR au declarat ca, daca Banca Centrala ar lasa ca surplusul de valuta sa miste liber cursul leului fata de euro, acesta s-ar putea duce catre 35-36.000 lei, adica o apreciere suplimentara reala de peste 10% a monedei autohtone. O flotare libera a leului ar reduce masiv din costurile de sterilizare ale BNR si ar mari vizibil, "statistic", echivalentul valutar al PIB-ului romanesc. Dar care ar fi impactul asupra competitivitatii nationale? Aceasta este o intrebare cheie.
In lume se intalneste cazul unor tari care au beneficiat de resurse naturale (de pilda, petrol) extraordinare, ceea ce a permis cresterea masiva a exporturilor de produse primare (exporturi nete mari) si, ca o consecinta, niveluri de cheltuieli publice si consum mult marite dupa ce s-a inceput exploatarea. Efectul imediat al exporturilor mult crescute de produse primare este aprecierea monedei nationale care, insa, poate dauna exporturilor de bunuri prelucrate. Explicatia este ca productivitatea in sectoarele de prelucrare nu tine pasul cu aprecierea monedei autohtone. Denumirea de "boala olandeza" (Dutch disease) provine de la teama de dezindustrializare in Tarile de Jos ca urmare a descoperirii de zacaminte petrolifere in Marea Nordului. Este Romania amenintata de un efect similar ca o consecinta a banilor tot mai multi ce vin de la romanii ce lucreaza afara?
Munca romanilor in strainatate - unde primesc salarii substantial mai inalte - echivaleaza cu o potentare a productivitatii interne si de aici am facut analogia cu sindromul "bolii olandeze". Daca ei ar fi ramas acasa, ar fi exercitat o presiune in jos asupra salariilor interne si ar fi ingrosat numarul somerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al fortei de munca diminuat, sa fi crescut, dar este improbabil ca Romania sa fi putut exporta in plus echivalentul miliardelor de euro ce vin acasa acum. Trebuie retinut ca banii de la romanii de afara inseamna aproape jumatate din deficitul comercial.
Este posibil ca banii de afara sa se mentina la un nivel inalt, chiar sa creasca in perspectiva lui 2007. Daca surplusul de valuta se va mentine pe piata valutara, BNR trebuie sa concilieze avantajul pentru dezinflatie si costul sterilizarii al aprecierii leului cu impactul asupra competitivitatii productiei nationale. BNR incearca si acum sa gaseasca compromisul optim, dar ii va fi tot mai greu daca intrarile de capital vor fi din ce in ce mai mari si castigurile de productivitate interna nu vor compensa efectul aprecierii leului. Dilema pentru BNR priveste si conditiile in care poate trece la "tintirea inflatiei". De notat este ca banii multi de afara pot stimula cresterea salariilor interne, care ar afecta si ele competitivitatea productiei autohtone. Oricum, politica de curs a Bancii Centrale nu poate fi inca "flotarea libera" completa. Ar fi util ca BNR sa se gandeasca la unele restrictii la intrarile de capital speculativ (cu depozite obligatorii neremunerate pentru 6-12 luni). De asemenea, pentru banii trimisi de romanii de afara se pot imagina vehicule financiare care sa stimuleze economisirea si investitiile. De exemplu, plasarea acestor bani in banci specializate care combina economisirea cu creditarea pentru constructia de locuinte (unele banci au initiat asa ceva).
"Boala olandeza" poate fi evitata in functie de intrarile nete de capital, viteza cu care se restructureaza economia romaneasca, combinatia de politica macroeconomica, inclinatia spre economisire si investitie interna, dezvoltarea intermedierii financiare, o eventuala redresare a dolarului fata de euro etc.
* Daniel Daianu este profesor de economie, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
