La mijlocul acestui an si inceputul anului viitor, in Romania vor incepe sa functioneze doua noi sisteme de pensii, Pilonul III al pensiilor private facultative si Pilonul II al pensiilor administrate privat. In ciuda importantei acestui eveniment, sunt foarte putini cei care stiu cum va functiona sistemul pensiilor dupa ce vor fi implementate cele doua noi instrumente. Campania demarata pentru informarea opiniei publice a fost insuficient pregatita, iar rezultatele sunt modeste. Mai mult decat atat, din cauza neajunsurilor legislative care afecteaza implementarea Pilonului II putine companii sunt, in prezent, interesate de activitatea sistemului de pensii.
Pilonul II de pensii inseamna, de fapt, un transfer al contributiilor sociale incasate in sistemul public de pensii catre fonduri private, care vor fi administrate in mod privat. Doua intrebari cruciale sunt legate de implementarea acestui instrument: cum va fi acoperita "gaura" din sistemul public de pensii creata prin privatizare (va fi un transfer de aproximativ 2 miliarde de euro) si este oare suficienta rentabilitatea fondurilor de pensii astfel create pentru a asigura contribuabilului o pensie mai buna?
In momentul de fata exista o deosebire considerabila intre sistemul de pensii obligatorii administrate privat din Europa de Vest si cel implementat in Europa Centrala si de Est. Tarile nou intrate in UE au aplicat un sistem construit dupa modelul Bancii Mondiale. Acest sistem este criticat de foarte multi specialisti, fiind considerat ineficient, costisitor si nerentabil.
Diferenta majora intre cele doua sisteme este aceea ca in Europa de Vest pensiile sunt intr-adevar private, iar contribuabilul plateste direct pentru acest serviciu, in vreme ce in Europa Centrala si de Est, contribuabilul nu plateste nimic in plus, iar statul transfera o parte din banii care ar fi trebuit sa mearga la fondul public de pensii catre fonduri private.
Cazurile edificatoare pentru esecul pilonului II de pensii sunt reprezentate de Ungaria si Polonia. Acestea au fost primele state din Europa Centrala si de Est care au introdus un model al pensiilor private, asemanator cu cel care urmeaza sa fie introdus la noi in tara. Una dintre cele mai grave probleme cu care s-au confruntat a fost costul mare legat de trecerea unei parti substantiale din contributia ce ar fi revenit fondurilor publice catre administratorii privati. Ungaria a propus sa acopere deficitul public astfel creat printr-un imprumut guvernamental. Vecinii nostri de la vest se confrunta astazi cu o criza economica profunda, criza la care a contribuit si implementarea sistemului de pensii private, care a provocat un deficit bugetar mai mare de 2% din PIB pe an. Polonia a ales sa micsoreze pensiile publice, iar datele oficiale sugereaza ca in perioada urmatoare beneficiile din sistemul public vor scadea sub standardul Organizatiei Mondiale a Muncii din cauza costurilor privatizarii sistemului.
Romania nu are inca un raspuns pentru aceasta problema. Indiferent care va fi aceasta insa, fie imprumut guvernamental, fie diminuarea pensiilor publice, fie cresterea taxelor, privatizarea sistemului va produce un dezechilibru financiar semnificativ, ale carui consecinte vor afecta economia si societatea romaneasca pe termen lung.
Pe de alta parte, managementul sistemului public de pensii este defectuos. Anul trecut, bugetul sistemului public de pensii a inregistrat un excedent de peste 500 de milioane de euro, fara ca pensionarii sa beneficieze in vreun fel de acest surplus. Astazi, in Romania, pensia publica reprezinta doar 32% din salariul mediu, in vreme ce standardele europene instituie un minim de 40%.
O alta problema importanta este legata de rentabilitatea sistemului de pensii private. Experienta Ungariei sugereaza ca in 7 ani de functionare a sistemului castigul salariatilor a fost mai mic de 1% in termeni reali, iar in primii 6 ani rata de rentabilitate a fost negativa. Acest lucru se va intampla si in Romania, pentru ca economiile salariatilor nu sunt investite in principal in actiuni, deoarece piata financiara nu este suficient dezvoltata, ci ele sunt investite in titluri de stat, cu mai putine riscuri dar si profit mai mic. Fondurile de pensii private platesc sume foarte mari celor care le administreaza, ceea ce contribuie la diminuarea rentabilitatii.
Care este solutia pentru eficientizarea sistemului de pensii, astfel incat pensionarii sa cunoasca o imbunatatire a nivelului de trai? Cum pot fi atrase noi contributii in sistem? Sunt intrebari la care actualii guvernanti nu reusesc sa raspunda. In prezent, problema pensiilor si a pensionarilor nu constituie un obiectiv major al politicilor guvernamentale, in vreme ce vointa politica se canalizeaza catre satisfacerea intereselor partinice ale reprezentantilor puterii.
Mihai Tanasescu este deputat PSD si fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
