Bugetul pentru anul 2006, aprobat de Parlament la sfarsitul anului trecut, a fost doar o ciorna, o schita nerealista si nesustenabila.
Constructia bugetara surprinde foarte clar lipsa de viziune si de strategie a guvernarii Tariceanu. Dupa rectificarea bugetara din luna aprilie, Guvernul a realizat ca inca nu a reusit sa cuprinda in proiectul bugetar toate cheltuielile pe care statul roman trebuie sa le realizeze anul acesta. Prin urmare, va trebui sa efectueze, in cel mai scurt timp, o noua corectie a bugetului de stat. Potrivit declaratiilor oficialilor de la Palatul Victoria, nici aceasta a doua rectificare nu va fi ultima.
Impresia generala pe care o provoaca bajbaielile guvernantilor prin finantele statului este aceea a unei guvernari instabile si nesigure, incapabile sa-si asume un proiect coerent pe o perioada de timp mai lunga de cateva luni.
Dincolo de inconsecventa Guvernului, rectificarile bugetare sustin majorarea deficitului bugetar. Astfel, prima rectificare bugetara a crescut deficitul de la 0,5% la 0,9% din PIB, in timp ce urmatoarea il va majora de la 0,9% la 2% din PIB. In ultimele zile, Guvernul a anuntat ca a descoperit si alte cheltuieli neacoperite, de aceea deficitul va fi majorat la 2,5%.
Premierul Tariceanu sustinea in Parlament necesitatea ca bugetul pe anul 2006 sa devina un instrument puternic in lupta impotriva inflatiei. Dupa majorarile succesive ale deficitului, bugetul pe anul in curs a devenit un factor semnificativ pentru incurajarea inflatiei. Practic, intr-un interval de cateva luni, Guvernul a marit deficitul bugetului de stat de cinci ori, de la 0,5% la 2,5% din PIB. Chiar si intr-o economie consolidata un asemenea dezechilibru ar provoca derapaje ingrijoratoare, cu atat mai mult in Romania, unde economia este fragila si usor de zdruncinat.
Intr-un an si jumatate, inflatia a depasit constant tintele guvernamentale, deficitele externe au inregistrat noi recorduri, in timp ce cresterea economica abia se taraie. Mai mult, in aceeasi perioada Romania a construit doar cativa metri de autostrada, mii de sinistrati inca dorm prin corturi sau prin vecini, iar gripa aviara bantuie libera prin tara.
Cu toate acestea, politicile Guvernului Tariceanu sunt mai degraba manate de ambitii electorale decat de argumente economice. Inca de la preluarea mandatului, guvernantii ameninta cu restructurarea cheltuielilor publice, insa, pana astazi, nu s-a intamplat nimic.
Daca ne uitam la structura cheltuielilor suplimentare datorate maririi deficitului, nu putem sa nu observam tenta lor electorala. Guvernantii alearga dupa solutii de moment, simpliste si periculoase pentru stabilitatea macroeconomica.
Guvernantii dubleaza deficitul, pentru a doua oara in mai putin de 6 luni, in conditiile in care la jumatatea anului se inregistreaza un excedent de aproape 1% din PIB. Repetand istoria din 2005, Guvernul va trebui sa cheltuiasca, intr-o perioada relativ scurta de timp, fonduri bugetare de peste 3,5% din PIB (mai mult de 3 miliarde de euro) pentru a satisface incoerenta manageriala si lipsa de strategie in domeniul cheltuielilor publice. "Incurajata" de politicile guvernamentale, inflatia va surclasa si in 2006 obiectivele indraznete ale Executivului condus de premierul Tariceanu.
Guvernul a ales solutia majorarii deficitului bugetar, spunand ca stabilitatea economiei nationale nu este in pericol si ca statul roman trebuie lasat sa cheltuiasca bani pentru investitii si restructurare. Ceea ce nu ne spun nici premierul Tariceanu si nici ministrul Vladescu este ca deficitul de 2,5% din PIB nu este nici pe departe batut in cuie.
Avand in vedere ca anul acesta au fost adoptate mai multe acte normative care nu sunt cuprinse in executia bugetara si ca 2006 va marca, probabil, debutul Fondului Proprietatea, deficitul bugetar se va apropia periculos de mult de limita de 3%, maxim acceptata de Tratatul de la Maastricht. Acest lucru se va intampla in conditiile in care Romania nu este membra a UE si nu are obligatii suplimentare de plata nici pentru contributia sa la bugetul european si nici pentru cofinantarile de rigoare. Mai mult, modificarile Codului fiscal, aflate in dezbaterea Parlamentului, nu aduc, in mod cert, o crestere de venituri de 33-34% din PIB, atat cat ne cere UE.
Cum va arata peisajul economic national in primul an european al Romaniei? Putini pot sa raspunda, mai ales ca intrebarea la moda zilele acestea este cum va arata Guvernul in primul an european al Romaniei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
