Globalizarea creste competitia. In fiecare tara, producatorii autohtoni sunt expusi concurentei importurilor ieftine, provenite de pe piete cu salarii mici si costuri sociale reduse. In principiu, orice investitor doreste sa-si maximizeze profiturile, investind in tari unde costurile de productie, in special cele salariale, sunt mici. Competitivitatea este mai mare acolo unde costurile sociale sunt mai reduse. In aceste conditii, provocarea modelului neoconservatorist ridica intrebarea: ce model social ar trebui sa aiba Europa - care de la 1 ianuarie 2007 va cuprinde si Romania?
La nivel european exista doua scoli de gandire care propun fiecare cate un model social diferit. Neoconservatorismul considera ca nivelul ridicat al costurilor sociale constituie o bariera importanta in calea productivitatii si a competitivitatii.
Care este, insa, ecuatia corecta intre costuri si beneficii? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi determinat numai prin felul in care fiecare tara hotaraste sa actioneze in domeniul social. Comisia Europeana, prin Directia de afaceri sociale si munca, arata ca politica sociala a unei tari trebuie sa contribuie la majorarea cererii interne si sa sustina cresterea economica.
In Romania, acest principiu a fost implementat in perioada 2000-2004, cand cheltuielile cu protectia sociala au crescut de la an la an, concomitent cu o crestere economica sustinuta si durabila. In acelasi timp, politica sociala a promovat flexibilitatea pietii, reusind astfel sa absoarba somajul provocat de restructurarea economiei. Competitivitatea trebuie sustinuta in continuare prin investitii semnificative in cercetare, productivitate si mobilitate.
Modelul social european sprijina investitiile publice pentru dezvoltarea capitalului uman. Cheltuielile publice pentru protectia sociala au ca principal obiectiv cresterea coeziunii, reducerea riscurilor provocate de amplificarea tensiunilor sociale si imbunatatirea securitatii individului prin combaterea criminalitatii.
Agenda Lisabona cuprinde principiile care alcatuiesc modelul social european. Odata cu integrarea in comunitatea europeana, Romania trebuie sa-si insuseasca aceste principii si sa aduca propria contributie la dezvoltarea acestui model social. Europa a reusit, pornind de la solidaritate si echitate sociala, sa reduca decalajale dintre saraci si bogati. Politicile comunitare sunt construite in jurul valorilor sociale proprii modelului european.
Neoconservatorismul nu este caracteristic politicilor europene. Modelul american poate conduce, in Europa, la crearea unor distorsiuni sociale acute, ale caror consecinte ar ameninta insusi fundamentul constructiei europene. Realitatile economice si politice sunt diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului, astfel incat fiecare sistem si-a dezvoltat propriul model social diferit si incompatibil cu al celuilalt.
Romania va deveni, de la 1 ianuarie 2007, membra a UE. In perioada postaderare, tara noastra trebuie sa-si defineasca propriul model social in concordanta cu principiile europene. Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa echilibreze politica sociala, pentru ca, in prezent, Romania aloca doar 10% din PIB pentru protectia sociala, fata de media Europei celor 15, care este de 27% din PIB. Nivelul de trai al pensionarilor, oportunitatile pentru tineri, coeziunea sociala, reforma din educatie si sanatate, absorbtia somajului, dezvoltarea cercetarii si cresterea competitivitatii economice, toate acestea trebuie sa constituie prioritati pentru guvernanti.
Liberalismul promovat de Guvernul Tariceanu se concentreaza pe reducerea costurilor, maximizarea profitului si cresterea competitivitatii, fara sa tina seama de nevoile si discrepantele sociale. Pe termen scurt, politica liberala poate conduce la rezultate economice, insa pe termen mediu si lung, va da nastere unor dezechilibre sociale puternice care vor macina societatea romaneasca in anii urmatori.
Romania are nevoie de un model social adaptat realitatilor sale. Pensionarii, agricultorii si tinerii sunt principalii benefiari ai politicilor sociale, iar imbunatatirea conditiilor de trai pentru aceste segmente sociale trebuie sa constituie in continuare o prioritate pentru orice guvern. Domenii de activitate cruciale, precum invatamantul si sanatatea, depind, de asemenea, de investitiile publice realizate de stat. Romania de astazi are nevoie de politici sociale consistente. Numai rezolvarea problemelor sociale, cresterea bunastarii si armonizarea decalajelor pot conduce la competitivitate economica ridicata pe termen mediu si lung.
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
