Cresterea accentuata a deficitelor externe constituie un risc major pentru stabilitatea macro-financiara a Romaniei. In acest sens, anul 2006 marcheaza un record nefericit al derapajelor externe.
Deficitul comercial va atinge 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pe care Romania l-a inregistrat in istoria sa, in vreme ce deficitul de cont curent va depasi 10% din PIB. Mai grav, Guvernul nu pare sa fie prea afectat de extinderea dezechilibrelor macroeconomice, de vreme ce politicile publice promovate de actualul Executiv nu cuprind nicio masura pentru reducerea deficitelor. Singura institutie care se lupta cu deficitele economiei romanesti a ramas Banca Nationala, care, din pacate, a inceput sa-si epuizeze resursele.
Politicile guvernamentale nu reusesc sa tempereze "explozia" deficitelor externe, ci, dimpotriva, contribuie la tendinta de crestere accelerata a acestora. Pana in prezent, a existat un echilibru in finantarea deficitelor externe, astfel incat acestea nu au provocat majorarea inflatiei sau deprecierea monedei nationale.
Incepand cu anul 2007, doua dintre sursele principale de finantare a deficitelor externe, investitiile straine directe si aportul muncitorilor romani aflati in strainatate, vor inregistra o tendinta descrescatoare. Aceasta se datoreaza incheierii procesului de privatizare si apetitului in scadere fata de investitiile "green-field". In acelasi timp, tot mai multi romani plecati la munca in strainatate incep sa se stabileasca in tarile respective, astfel ca fluxurile financiare catre Romania se vor diminua considerabil.
In aceste conditii, cifrele oficiale sugereaza ca finantarea deficitelor externe va deveni o problema semnificativa in anii care urmeaza. Gradul de acoperire a deficitul de cont curent prin aportul investitiilor s-a redus de la 90% la inceputul anului la 71% in prezent. Cu toate acestea, politicile guvernamentale incurajeaza accentuarea deficitelor si nu prevad masuri pentru combaterea derapajelor.
Cresterea accelerata a deficitelor externe va conduce la inflamarea inflatiei, iar pe termen mediu si lung, va afecta considerabil stabilitatea financiara a economiei nationale. Derapajele de politica macroeconomica nu sunt singurele amenintari la adresa stabilitatii financiare. Cresterea gradului de indatorare, perspectiva unor socuri negative asupra ratei dobanzii, majorarea inflatiei si deprecierea monedei nationale pot periclita capacitatea populatiei de a plati creditele contractate. In astfel de conditii, presiunea asupra sistemului financiar va creste exponential si va submina credibilitatea Romaniei pe plan european.
Guvernul Tariceanu refuza sa ia in calcul aceste amenintari la adresa economiei nationale. Strategia oficialilor de la Palatul Victoria este departe de realitatile economice si trateaza idilic problemele cu care se va confrunta Romania in perioada postaderare. Daca politicile guvernamentale nu vor reusi sa prevada masuri pentru combaterea mai eficienta a inflatiei, atunci BNR va fi nevoita sa impuna noi restrictii de politica monetara, constrangeri care vor afecta si mai mult mediul economic. Responsabilitatea guvernamentala tine si de capacitatea autoritatilor de a restrange cheltuielile publice, astfel incat bugetul de stat sa devina un instrument important pentru combaterea inflatiei si a deficitului de cont curent. Deficitul extern va deveni o problema grava odata cu 2007, care poate sa creeze dificultati semnificative in ceea ce priveste dezinflatia sau stabilitatea sistemului financiar.
Din pacate, Romania a inceput cu stangul aventura europeana. Balbele legate de numirea comisarului european din partea tarii noastre sunt parca desprinse dintr-o comedie neagra. Romania nu a reusit sa-si desemneze un comisar european, pentru ca politica damboviteana are inca foarte putine in comun cu politica europeana. Integrarea tarii noastre va fi, cu certitudine, un proces complicat si, de multe ori, anevoios.
Mihai Tanasescu este deputat PSD si fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
