Anii 2005 si 2006 ne-au aratat cu cata usurinta se poate ajunge de la plus la minus in ceea ce priveste executia bugetara. In 2005, sfarsitul lunii noiembrie inregistra un plus bugetar consistent, care, in mai putin de o luna de zile, a fost transformat in deficit. Scenariul
s-a repetat si in 2006, insa cu mai multa vigoare. In luna decembrie a anului trecut, Guvernul a reusit performanta sa cheltuiasca aproape 3% din PIB - peste 2,7 miliarde de euro - suma care poate fi comparata fie cu banii obtinuti de statul roman pentru privatizarea BCR, fie cu valoarea adaugata creata intr-un an de zile de o societate comerciala de marimea SIDEX Galati. Din cauza "strategiei" bugetare guvernamentale, numeroase cheltuieli publice, care ar fi trebuit sa fie realizate anul trecut, vor fi efectuate anul acesta.
In 2006, Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,3% din PIB, potrivit metodologiei de calcul ESA 95, ceea ce constituie un puternic semnal de alarma cu privire la politicile bugetare din acest an. Primele cifre oficiale din 2007 indica un surplus bugetar de 0,7% din PIB in luna ianuarie.
Declaratiile recente ale specialistilor Uniunii Europene confirma ceea ce am afirmat in mai multe randuri, ca veniturile bugetare proiectate pentru 2007 sunt supradimensionate, ceea ce amplifica pericolul unui deficit bugetar mai mare de 3% pentru anul in curs. Atat reprezentantii Comisiei Europene, cat si expertii FMI au sustinut ca, in cazul in care este mentinuta actuala politica fiscala, Romania va inregistra in primul an ca membra a UE, un deficit bugetar de aproape 4% din PIB, cu mult peste limita prevazuta de Tratatul de la Maastricht.
In luna februarie 2007, veniturile bugetare inregistreaza, pentru prima oara in ultimii 7 ani, o scadere vertiginoasa. Mai mult, aceasta scadere a veniturilor (care a fost determinata si de reculul incasarilor de TVA in vama) vine pe fondul unui trend ascendent al cheltuielilor publice. In aceste conditii, Guvernul trebuie sa promoveze in 2007 masuri de politica fiscala cu scopul de a indeparta pericolul unui deficit bugetar cronic. De fapt, acumularile negative din ultimii doi ani incep sa-si arate "roadele", ceea ce face ca politica fiscala sa devina impredictibila si un risc potential pentru procesul de dezinflatie. In acelasi timp, cresterile salariale anuntate de diversi ministri, dincolo de menirea lor electorala, pot sa determine o crestere extraordinara a cheltuielilor publice si, implicit, a deficitului bugetar.
In 2006, salariile au crescut mult mai mult decat productivitatea muncii. Daca aceasta discrepanta va continua si in 2007, ea va conduce la o diminuare a competitivitatii produselor romanesti pe piata europeana. Cresterea salariala din 2007, impusa din ratiuni politice in sectorul public, va crea o presiune substantiala si asupra nivelului salariilor din sectorul privat, ceea ce ar putea conduce la o diminuare a profiturilor si, ca atare, a incasarilor de impozitul aferent. In cele din urma veniturile bugetare se pot confrunta anul acesta cu o diminuare puternica fata de ceea ce era planificat.
Daca tendinta lunii februarie in ceea ce priveste veniturile va continua, prima rectificare bugetara din 2007 va trebui sa conduca la scaderea substantiala a cheltuielilor publice. O astfel de masura va crea tensiuni in toate ramurile administratiei publice si va determina diminuarea cheltuielilor pentru investitii si a programelor bugetare proiectate pentru acest an.
Anul acesta, Romania va organiza alegeri pentru Parlamentul European. Promisiunile privind cresterile salariale vor constitui un element important in oferta electorala a partidelor din arcul guvernamental, ceea ce va conduce la o presiune suplimentara asupra cheltuielilor bugetare. Romania este pe punctul de a repeta greselile altor state nou intrate in UE (cazul Ungariei), care astazi trebuie sa adopte politici austere, de diminuare a cheltuielilor publice.
Romania are astazi nevoie de o politica fiscala prudenta, in concordanta cu politica monetara a Bancii Nationale, indreptata catre obiectivele de dezvoltare pe termen lung privind integrarea in comunitatea europeana si adoptarea monedei euro. Cresterea deficitelor interne si externe, precum si amplificarea presiunilor inflationiste, reprezinta riscuri potentiale pentru economia romaneasca in perioada imediat urmatoare. Guvernul are obligatia de a-si coordona politicile bugetare si fiscale, astfel incat sa raspunda in cel mai scurt timp si cat mai eficient acestor dezechilibre macroeconomice.
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
