Aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007 este astazi o certitudine. Aceasta obliga insa autoritatile de la Bucuresti sa isi concentreze eforturile pentru dezvoltarea postaderare a tarii noastre, astfel incat integrarea in comunitatea europeana sa fie cat mai rapida si mai eficienta.
Perspectiva financiara pentru anii 2007-2013 constituie o etapa cruciala pentru evolutia europeana a Romaniei, iar in centrul acesteia sta programarea fondurilor structurale si de coeziune. Cadrul Strategic National de Referinta este documentul care cuprinde viziunea Guvernului cu privire la modul de utilizare a fondurilor structurale si de coeziune in perioada 2007-2013.
Cadrul Strategic National de Referinta este diferit de Planul National de Dezvoltare, fiindca ia in calcul doar fondurile structurale si de coeziune ale UE. Planul National de Dezvoltare inglobeaza toate programele de finantare, cum ar fi cele de investitii, nationale si locale, sau creditele externe. Impreuna insa, cele doua instrumente constituie liniile directoare pentru dezvoltarea tarii noastre dupa momentul ianuarie 2007. Cadrul Strategic National de Referinta cuprinde cinci teme principale: infrastructura, competitivitatea economica, resursele umane, capacitatea administrativa si dimenisunea teritoriala a dezvoltarii. Pentru a distribui eficient resursele alocate de UE, trebuie identificate cat mai exact problemele care macina fiecare din domeniile cuprinse in cadrul strategic de referinta.
Infrastructura Romaniei este insuficient dezvoltata si necesita investitii masive pentru a micsora distanta care o separa de standardele europene. Transporturile rutiere, feroviare, navale sau aeriene sunt inca departe de realitatile Uniunii Europene, in vreme ce alimentarea cu apa, sistemul de canalizare, dar si managementul deseurilor constituie inca puncte slabe ale infrastructurii nationale. Nu in ultimul rand, Romania are nevoie de fonduri europene semnificative pentru cresterea eficientei energetice.
Competitivitatea constituie o problema foarte importanta a economiei nationale. Romania are sectoare economice slab dezvoltate din punctul de vedere al competitivitatii pe piata, cu productivitate a muncii scazuta si cu perspective de dezvoltare reduse. Anii urmatori trebuie sa marcheze continuarea procesului de restructurare economica si promovarea investitiilor in acele domenii de activitate care creeaza valoare adaugata mare. De asemenea, trebuie incurajate investitiile in activitatea de cercetare-dezvoltare si in domenii precum informatica, tehnologia informatiei si turism.
Capitalul uman este esential pentru dezvoltarea postaderare a tarii noastre. Din pacate, sistemul de educatie si pregatire profesionala sunt inca slab dezvoltate, in comparatie cu necesitatile economiei nationale. In perioada imediat urmatoare, corelarea ofertei educationale cu cerintele de pe piata muncii va constitui o prioritate absoluta pentru autoritati.
Investitiile necesare pentru dezvoltarea acestor domenii nu vor putea fi realizate fara cresterea capacitatii administrative. Reforma administratiei publice centrale si locale constituie un criteriu fundamental pentru dezvoltarea unui model de management public modern, capabil sa implementeze eficient fondurile structurale si de coeziune.
Un obiectiv fundamental pentru toate guvernele care se vor succeda dupa aderare va fi reducerea decalajului inter si intraregional. Autoritatile trebuie sa-si concentreze eforturile pentru sustinerea regiunilor slab dezvoltate si pentru transformarea satului. Fondurile europene trebuie indreptate cu precadere catre dezvoltarea zonelor rurale, astfel incat milioanele de romani care muncesc in agricultura sa beneficieze de o imbunatatire a nivelului de trai.
Dezbaterea cu privire la prioritatile de dezvoltare ale tarii dupa aderare trebuie sa continue intr-un cadru public, astfel incat fiecare roman sa cunoasca indeaproape oportunitatile pe care integrarea europeana i le ofera. Romania trebuie sa recupereze in anii care urmeaza decalajul ce o separa de statele UE si sa imbunatateasca nivelul de trai al cetatenilor sai. Aceste deziderate trebuie sa constituie obiectivele fundamentale care sa ghideze politicile publice ale tuturor guvernelor postaderare, indiferent de culoarea politica sau de ambitiile personale.
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
