Cand deputatii au votat majorarea cu 43% a pensiilor de stat anul viitor, prima intrebare care s-a auzit in redactie a fost "Cu ce bani?". Pe holurile Camerei Deputatilor, in Ministerul Muncii sau in cel al Economiei si Finantelor, intrebarea a ramas nerostita. "Vedem noi", ar fi fost probabil raspunsul inaltilor functionari, preocupati mai mult cum sa capitalizeze masura in interes electoral.
Pensiile din Romania sunt incredibil de mici, nereusind de multe ori sa asigure mijloacele de subzistenta pentru multi pensionari. Sistemul public de pensii este aproape de colaps. Pensia medie de stat a sarit in premiera de 100 de euro, suma derizorie pentru acoperirea unui trai decent. Atunci, de ce se ridica atatea voci impotriva masurii de majorare a pensiilor de stat? Raspunsul este simplu: masura nu este inca viabila economic, ci va fi sustinuta prin subventii, adica realocari ale banilor publici, dupa bunul plac al guvernantilor. Si asta intr-un an electoral, adica cel mai periculos moment al unui ciclu economic si bugetar.
Anul trecut, bugetul public de pensii a inregistrat cel mai mare excedent din ultimii 17 ani, adica peste jumatate de miliard de euro. Veniturile bugetului au fost de 5,7 mld. euro, iar cheltuielile au fost de 5,2 mld. euro. Banii au venit din cresterile salariale, a numarului de salariati, precum si din "albirea" unei parti din piata muncii, datoriata reducerii fiscalitatii. Conform unor calcule realizate de ZF dupa publicarea acestor date, banii ar fi putut asigura o crestere a pensiilor cu 10% pe tot parcursul anului 2007.
Cu alte cuvinte: daca ar fi avut viziune bugetara si curaj politic, Guvernul ar fi putut da pensii mai mari cu 10% pe intreg parcursul anului, pe baza unei supraperformante a colectarii la bugetul asigurarilor sociale de stat. Nu a fost insa asa: banii au ramas neutilizati si au fost consolidati contabil, acoperind deficitele altor bugete publice. Pensiile au crescut modest, abia spre sfarsitul anului, cand guvernantii au realizat ca vor termina anul cu cel mai mare surplus din istorie pentru bugetul de pensii, in conditiile in care sute de mii de pensionari mor de foame.
Cand am intrebat atunci "de ce nu au fost marite pensiile, pe baza veniturilor suplimentare?", oficialii au gasit tot felul de scuze. Ba ca veniturile respective nu erau sigure, ca erau de fapt recuperari ale unor datorii istorice in contul bugetului de pensii, ca pensiile oricum au crescut, ca trebuia acoperite deficite din alte zone si tot felul de alte explicatii.
Anul trecut, s-ar fi putut - bugetul pensiilor a ramas cu jumatate de miliard de euro necheltuiti. Anul acesta, supraperformanta la colectare s-ar putea repeta: dupa cinci luni, excedentul este de aproape 180 de milioane de euro, mult mai mare decat in urma cu un an. Chiar si asa insa, in niciun caz surplusul nu poate acoperi majorarea de 43% a pensiilor, ci probabil cel mult 15%-20%. Anul viitor insa este unul electoral. Avem alegeri locale, dar si parlamentare. Iar inaltii functionari au gandit din nou pragmatic: "Le mai dam 100 de lei". Asa ca au votat in unanimitate majorarea pensiilor. Cel putin jumatate din cele 2,2 mld. euro necesare pentru acoperirea acestei masuri vor veni insa din subventii de la bugetul de stat, pentru ca sistemul nu poate sustine de unul singur majorarea pensiilor.
In loc sa majoreze pensiile atunci cand se poate si cand fundamentele economice sustin aceasta masura, guvernantii au ales din nou solutia cea mai simpla: mutam bani de la bugetul de stat in bugetul de pensii. Cui ii pasa, oricum? Ultima oara, o subventie asemanatoare a sistemului public de pensii a avut loc in 2004. Oricum, astfel de masuri sunt destul de rare si arata starea proasta a sistemului public de pensii, abuzat de masuri politice fara fundament economic. Aspectul a fost sesizat imediat si de Banca Mondiala (BM), care, intr-un raport publicat luna trecuta, spunea ca sistemul public de pensii este "extrem de vulnerabil" la presiunile politicului si ca Executivul de la Bucuresti nu are un plan coerent legat de sustenabilitatea majorarii pensiilor. O exprimare foarte eleganta din partea BM, care nu si-ar fi permis sa catalogheze masura drept populism fara baza. In principiu, banii bugetului ar trebui folositi atunci cand sunt disponibili si cand face sens folosirea lor, nu atunci cand alegerile ne asteapta dupa colt. O lectie pe care nicio administratie din ultimii 17 ani nu a parut sa o inteleaga.
Mihai Bobocea este redactor al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
