"...trebuie sa se indice pietelor ca tarile europene nu vor reactiona ca indivizii... fiecare pentru sine".
Acesta este moto-ul pentru actiune comuna, enuntat de Dominique Strauss Kahn, presedintele FMI , la intalnirea de la Paris, din acest weekend, a liderilor principalelor economii europene.
Era nevoie de un asemenea mesaj pentru ca Irlanda tocmai anuntase garantia nelimitata a statului pentru depozitele populatiei si firmelor din bancile sale, provocand un sentiment general de teama ca se va declansa migrarea depozitelor din bancile europene catre bancile irlandeze. In Financial Times se aprecia ca aceasta masura echivaleaza cu modul in care armatele medievale catapultau, peste ziduri, inauntrul cetatilor asediate cadavrele celor morti de ciuma bubonica.
Ne asteapta o saptamana interesanta in care este greu de crezut ca vor exista actiuni corelate ale statelor europene, pentru salvarea unor banci. Aceasta in primul rand datorita lipsei unor structuri de reglementare comune la nivel european.
Dovada ca intalnirea de la Paris nu a avut efecte este ca ieri se anunta ca aranjamentele pentru salvarea Hypo Real Estate si chiar Fortis sunt sub semnul intrebarii. In plus experienta Hypo a aratat cum actiunea de salvare a unei banci
dintr-un stat poate compromite banca mama din alt stat. In cazul in speta statul german implicase in salvarea Hypo, prin contributii financiare masive, un consortiu de banci germane intre care si HVB (membra a grupului UniCredit). Rezultatul a fost ca participarea HVB a fost perceputa ca pierdere in bilantul UniCredit, care si-a vazut actiunile prabusindu-se.
Lectia invatata: bancile mama nu trebuie sa riste ajutandu-si filialele din alte state. Aceasta a fost cu ceva timp in urma si morala crizei financiare din Argentina.
La sommet-ul de la Paris s-a acceptat ca fiecare guvern trebuie sa actioneze individual si ca poate "sa dea dovada de suplete" in acomodarea de deficite bugetare majorate pentru sprijinul sectorului bancar din respectivul stat. Este, alaturi de crearea unui fond pentru IMM-uri, singura actiune coordonata care a rezultat din intalnirea de la Paris.
Toate acestea vin intr-un moment in care, in Romania, perioada electorala a declansat o campanie fara precedent a revendicarilor salariale, fara nicio sustinere pe planul cresterii de productivitate sau performanta si fara acoperire pe planul finantarii de la buget.
Este o competitie de tipul "fiecare pentru sine" indiferent de faptul ca "fiecare" catapulteaza ciuma inflatiei in economia romaneasca pentru viitorul ciclu electoral. Slabiciunea clasei politice in prag de alegeri face posibil si foarte probabil acest scenariu.
Cealalta caracteristica a mediului economic romanesc este lipsa de sofisticare.
Aceasta face ca sa nu existe in portofoliul bancilor romanesti active de genul celor care duc acum la prabusirea bancilor americane si vest-europene.
Exista insa un pret de platit la nivelul sectorului financiar si al populatiei. Este vorba de riscul unor reactii emotionale care sa se traduca in mutarea depozitelor de la o banca la alta. Astfel de reactii ar fi nejustificate si improbabile intr-un mediu mai matur decat cel romanesc.
Tocmai de aceea in saptamana care urmeaza este necesara o pozitie comuna din partea clasei politice romanesti privind reactia la criza financiara internationala. Trebuie sa se ajunga de urgenta la un pact privind raspunsul la criza financiara mondiala si sa se transmita un mesaj clar de interventie a statului pentru apararea depozitelor populatiei si firmelor. Numai astfel se pot preintampina posibile reactii nejustificate de panica din partea unei populatii care nu e suficient informata
intr-un moment de haos pe plan mondial.
Saptamana aceasta va fi hotaratoare si pentru fixarea unor reactii europene care vor avea un impact indirect asupra depozitelor populatiei din bancile romanesti. Reactiile, asa cum s-a vazut, vor fi de tipul "fiecare pentru sine". Este timpul sa intelegem ca trebuie sa ne gasim singuri solutiile si sa dam dovada ca in momentele limita clasa politica actioneaza unitar si stie care este interesul national.
Florin Pogonaru este presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania
- Prezentele opinii reprezinta opinii personale si nu angajeaza in niciun fel institutiile cu care este asociat autorul
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
