Presimtind la miezul noptii ca va castiga al doilea tur al alegerilor prezidentiale, Traian Basescu le-a declarat sustinatorilor sai adunati in Piata Universitatii ca victoria sa si a Aliantei este cea mai importanta schimbare politica de dupa revolutia din decembrie. Douasprezece ore mai tarziu, stim ca Basescu va obtine in jur de cinci milioane de voturi. Raportate la corpul electoral de 17.083.164 de cetateni numarati de Ministerul Administratiei si Internelor, acestea reprezinta, in mare, 29,5%. In primul tur, candidatul Aliantei, cu 3.545.236 de sufragii adunase 19,21% din numarul total al votantilor, care pe 28 noiembrie au fost in mod curios 18.449.344. Sa nu ne miram, pentru moment, cum au putut sa dispara intre cele doua tururi aproape un milion si jumatate de cetateni cu drept de vot. Probabil ca raspunsul la o asemenea intrebare tine de partea "tehnica" a negocierii capitolului justitie si afaceri interne. Sa ne multumim sa privim cifrele si procentele din perspectiva pe care ne-a indicat-o viitorul presedinte al Romaniei, cea a rupturii istorice.
Pe 3 noiembrie 1996, Emil Constantinescu si Petre Roman obtineau, impreuna, in primul tur al alegerilor prezidentiale, 5.968.486 de voturi, adica 34,66% din corpul electoral de 17.218.654 de cetateni. Constantinescu a castigat in al doilea tur cu 7.057.906 de sufragii din 17.230.654 de cetateni cu drept de vot, adica cu 40,96%. Daca Emil Constantinescu a devenit presedinte cu sustinerea a unu din doi cetateni, Traian Basescu nu a reusit sa convinga decat mai putin de unul din trei alegatori.
Sa comparam acum coalitiile care, in 1996 si 2004, s-au confruntat cu PDSR/PSD si si-au purtat candidatii la presedintie. Pe 28 noiembrie, Alianta PNL-PD a fost votata pentru Camera Deputatilor, unde a realizat cea mai buna performanta, de 3.250.663 de cetateni din totalul de 18.449.344 inscrisi pe listele electorale, adica de 17,61%. In schimb, pe 3 noiembrie 1996, CDR si USD au adunat 3.692.321 si respectiv 1.582.231 de voturi ce trebuie raportate la un corp electoral de 17.218.654, adica 30,63%. Cu alte cuvinte, aproape de doua ori mai mult decat a reusit sa insumeze Alianta PNL-PD opt ani mai tarziu. In 1996, CDR singura, condusa de PNTCD, a obtinut 21,44% din sufragiile cetatenilor, scor superior celui de care a fost astazi in stare Alianta.
Cum a rezistat la infrangere PDSR/PSD in cele doua confruntari electorale? In 1996, PDSR era sustinut de 15,28% din cetatenii cu drept de vot, de doua ori mai putini decat cetatenii care votasera CDR si USD. In 2004, PSD, insotit de PUR, s-a bucurat de sprijinul a 20,21% din corpul electoral, rezultat cu aproape trei procente mai bun decat cel al Aliantei. Tot in noiembrie 1996, in turul al doilea al prezidentialelor, candidatul PDSR Ion Iliescu a beneficiat de increderea a 34,32% din intregul corpul electoral, un scor inferior cu aproape sapte puncte celui al contracandidatul sau, Emil Constantinescu. In 2004, Adrian Nastase a inregistrat in al doilea tur 26,5% din numarul alegatorilor inscrisi pe liste, adica cu doar trei procente mai putin decat Traian Basescu.
Aritmetica ne arata ca victoria lui Basescu si performata Aliantei sunt cel putin mediocre fata de triumful din 1996 al lui Emil Constantinescu si al CDR. In plus, Basescu nu conduce o coalitie capabila sa formeze guvernul in temeiul exclusiv al votului popular, asa cum izbutise sa o faca CDR cu opt ani in urma. Pentru a-si aduce Alianta la guvernare, Basescu va trebui sa recurga la practicile politice inaugurate in 1992-1996 de PDSR si consolidate in 2001-2004 de PSD. Aceste practici se bizuie pe trasaturile comune ale celor mai multi politicieni romani, maghiari si de alte nationalitati: lipsa de loialitate, absenta convingerilor, oportunism, capacitate de se lasa cooptati si cointeresati. UDMR si PUR, partide legate formal de PSD prin acorduri explicite de guvernare, si-au aratat deja disponibilitatea de a trece de partea invingatorului. Numerosi parlamentari sunt si ei pregatiti, cu titlu individual, sa sprijine guvernul si sa-si paraseasca listele pe care au fost alesi. Alianta va duce la indeplinire, sub comanda lui Basescu, exact ceea ce PSD se pregatea sa faca sub conducerea lui Iliescu si Cozmanca.
Se poate spune deci ca, desi guvernul si candidatul PSD au pierdut alegerile, filosofia politica a PSD a iesit invingatoare. Vom afla foarte curand daca statul roman, reprezentat de Basescu, va continua sa fie un stat PSD sau va deveni in sfarsit un stat de drept. Procesul penal al fostului ministru al transporturilor a fost mereu amanat pentru ca in dosarul flotei ar fi trebuit inculpati si baroni ai PSD. Acestia si-au pierdut acum privilegiile si imunitatea. Ramane acum sa vedem daca justitia va da curs actiunii PNA si il va chema in judecata, in ianuarie 2005, pe presedintele Romaniei Traian Basescu. Daca acest lucru se va intampla, candidatul Basescu a avut dreptate: ne vom aminti de alegerile din noiembrie 2004 ca despre cel mai important eveniment politic de dupa revolutia din decembrie. Daca nu, vom fi obligati, inca un ciclu electoral, sa facem elogiul CDR, singura coalitie care, pana in aceasta clipa, a invins partidul lui Iliescu doar prin votul cetatenilor.
* Daniel Barbu este profesor de stiinte politice la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
