Organizarea de referendumuri pentru a consulta poporul cu privire la adoptarea unor măsuri sau legi este cea mai clară dovadă că democraţia este pe primul loc în ţara respectivă. Am văzut cum în 2009 odată cu alegerile prezidenţiale a fost organizat un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari, anul acesta un altul pentru demiterea preşedintelui, dar şi pentru Roşia Montană, respectiv pentru gazele de şist.
Anul viitor deja premierul Ponta a anunţat un referendum cu privire la modificarea constituţiei. Şi dacă tot îl organizăm, nu putem întreba şi despre monarhie? Crin Antonescu deja s-a declarat un susţintător al monarhiei, aşadar nu cred că ar fi probleme în coaliţia de guvernământ. PSD s-a declarat un susţinător al republicii dar până la urmă România nu înseamnă PSD, aşa cum nu înseamnă nici PNL, PDL şi nici vreo alianţă dintre cele trei partide. Cel mai logic pas poate fi un referendum prin care poporul invocat de mai toţi politicienii să fie întrebat dacă doreşte actuala formă de guvernământ, de republică semi-prezidenţială, sau doreşte revenirea la monarhia constituţională şi implicit revenirea Regelui Mihai în fruntea statului, de unde a fost înlăturat abuziv pe 30 decembrie 1947 de către comuniştii susţinuţi de sovietici.
Până acum, în România, am văzut organizate o mulţime de studii, de analize, dar nimic cu privire la monarhie. Şi întrebarea este, de ce? Aşa cum ne întrebăm şi acum de ce i-a fost interzisă intrarea în ţară a Regelui între 1992 şi 1996.
Printr-un astfel de referendum, şi implicit prin modificarea constituţiei, România poate reintra în clubul select al monarhiilor constituţionale din care fac parte unele dintre cele mai avansate ţări europene precum Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Suedia sau Spania.
În aceste ţări rolul principal îl are primul ministru care este decis de parlament, cum este şi cazul României. Sistemul actual a dovedit foarte clar în vara acestui an că atunci când majoritatea parlamentară nu face parte din acelaşi "cerc de interese" ca şi preşedintele, economia poate avea foarte mult de suferit. Aşa că, de ce să riscăm în continuare un astfel de sistem instabil?
În Ungaria, Germania sau Italia preşedintele este în planul doi când vine vorba de conducere. De administrare se ocupă premierul şi vedem că sistemul lor funcţionează mult mai bine. Aşadar, ar mai fi un câştig pentru România - nu ar mai exista riscul unei lupte politice care să aibă consecinţe nefavorabile asupra economiei. Un stat nu poate avea doi conducători, ci unul singur. Parlamentul şi-ar urma ca şi până acum rolul său, la fel şi guvernul, deci nu ar exista vreo schimbare în acest sens. Odată cu modificarea constituţiei, cel mai logic pas pare inclusiv acesta, se organizare a unui referendum cu privire la monarhie.
Mulţi dintre "republicani" aduc argumente precum faptul că Regele are deja 91 de ani şi că este foarte bătrân, şi cel mai probabil toate atribuţiile ar fi preluate de Principele Radu, care nu provine dintr-o linie familie regală. Total greşit. Într-o monahie constituţională, Casa Regală, Regele şi Familia Regală sunt instituţii. Nimeni nu a spus nimic de urcarea pe tron a Principelui Radu, Alteţa sa este principe consort, căsătorit cu Principesa Moştenitoare Margareta care va deveni într-o zi Regină a României, aşadar toate aceste afirmaţii sunt făcute pentru a dezinforma populaţia.
Unde ar fi cea mai mare schimbare pentru România dacă am reveni la monarhie? Din punctul meu de vedere, România ar avea numai de câştigat dintr-o astfel de schimbare. Indiferent de ţara în care am călătorit în ultimii ani, România, şi implicit românii, nu are o imagine prea bună. Şi da, principalii vinovaţi suntem şi noi, fiecare cetăţean al României, dar şi cei care au condus ţara în ultimele decenii şi care o conduc şi astăzi. În plus, trebuie să reamintim un lucru foarte important. Atunci când a fost vorba ca România să intre în NATO sau UE, printre cei care au făcut lobby a fost chiar Regele Mihai. Dar, tocmai pentru că trăim într-o democraţie, acest lucru trebuie decis în urma unui referendum, pentru ca poporul să decidă singur ce formă de guvernământ doreşte.
În toată istoria sa, România, şi, mai înainte, Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, nu a cunoscut niciodată vreo perioadă în care populaţia să militeze sau să aleagă ca formă de guvernământ republica. Mai mult, cât a fost Regat, România a cunoscut cea mai puternică dezvoltare a sa: şi-a câştigat independenţa, şi-a câştigat toate teritoriile, din care anumite porţiuni s-au pierdut în urma celui De-al Doilea Război Mondial iar cât a fost Regat, România era una dintre cele mai prospere ţări ale Europei. Avea o economie puternică, o agricultură în curs de dezvoltare şi modernizare, o monedă puternică şi o capitală atât de frumoasă încât era comparată cu Parisul.
Republica a fost impusă României într-o zi de 30 decembrie 1947, când, potrivit cărţilor de istorie, în numele "democratizării şi modernizării" României, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au intrat în biroul Regelui ameninând cu executarea a peste 1.000 de studenţi dacă Majestatea Sa nu abdică.
Orice act semnat sub presiune este nul de drept, iar abdicarea Regelui este practic nulă, instaurarea republicii de către comunişti fiind ilegală. Şi întrebarea este, de ce România nu a organizat până acum, în cei 23 de ani de libertate şi democraţie un astfel de referendum, cu privire la forma de guvernământ şi posibila revenire la monarhie?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
