Ultimul sondaj realizat de Metro Media Transilvania reflecta cu prisosinta confuzia care s-a instalat in mintile alegatorilor. Dupa ce in ultimii zece practic intreaga clasa politica a fost la guvernare si nu a reusit sa convinga, romanii si-ar dori mai degraba un guvern monocolor. Numai ca votul din primul tur al alegerilor locale arata ca pentru formarea viitorului guvern va fi nevoie din nou de o coalitie.
Ce fel de coalitie? Nimeni nu stie. Nici macar partidele aflate in cursa electorala. Deocamdata, acestea par sa caute formule de aliante care sa le mentina/sa le aduca la guvernare. Toti par sa fi parasit ideea gruparii pe doctrine si convingeri. In privinta evaluarii propriilor rezultate la scrutinul din 4 iunie, toate partidele pretind ca au castigat, dar argumentele, respectiv parametrii masuratorii nu seamana unul cu celalalt. PDSR spune ca a castigat pentru ca a obtinut cel mai mare scor dintre partide. ?aranistii, pentru ca, impreuna cu liberalii (primele doua partide din actuala CDR), plus UDMR, plus alte partide mai mici, dar compatibile cu CDR, au obtinut un scor comparabil cu PDSR. Liberalii, fiindca au obtinut procente neasteptat de mari, desi au candidat pe liste separate de CDR. PD, fiindca a luat mai mult decat spuneau sondajele. Fapt este ca, la alegerile generale, orice formula de coalitie va avea in componenta, pe langa un partid principal, alte doua daca nu chiar trei partide care vor tine in mana, fiecare, soarta guvernarii. Daca guvernarea PDSR a functionat cu cateva partide satelit care au actionat ca o masina de vot majoritara, pentru guvernarea CDR a fost de ajuns un singur partid-arbitru, PD, ca majoritatea sa dea rateuri. Cum va functiona o coalitie cu doi-trei arbitri? Vom vedea.
Din pacate, confuzia alegatorului nu se limiteaza la mereu actuala intrebare "eu cu cine votez?", ci merge pana in profunzimea sistemului. De pilda, la intrebarea "ce alegeri credeti ca sunt mai importante?", respondentii spun, in proportii egale, de cate 25%, ca alegerile prezidentiale si cele locale pentru primar sunt cele mai importante. Pe importanta alegerilor parlamentare merg doar 10% dintre cei intrebati, desi de rezultatele la parlamentare depinde componenta guvernului, care administreaza efectiv treburile tarii. Procentul este ingrijorator de mic si reflecta lipsa de incredere a alegatorului in puterea legslativa, care sanctioneaza a nustiucata oara prestatia Parlamentului. Ceea ce demonstreaza, daca mai era nevoie, ca degeaba se infiinteaza prin lege - fie si Constitutia - si se investeste cu puteri mari o institutie, daca principala realizare a acesteia este ca se aduna cvorumul necesar, si asta numai din cand in cand.
ai mai putini (3%) cred ca alegerile locale pentru consilieri sunt cele mai importante, desi consiliul local va lua decizii care vor afecta viata de zi cu zi a alegatorului si buna sau proasta administrare a localitatii unde acesta traieste.
Confuzia in legatura cu institutiile statului si rolul lor este deplina in cazul FNI. La intrebarea "cine credeti ca este principalul vinovat pentru acest scandal?", 18% au raspuns ca vinovata e administratia fondului, 10% ca Guvernul, restul procentelor fiind impartite intre o gama larga de institutii, partide, persoane: puterea politica actuala (4%), depunatorii (3%), Ministerul de Finante, bancile/BNR, CEC, CDR, CNVM, Constantinescu/presedintia (cate 2%), PN?CD, PDSR, Iliescu, justitia (cate 1%). Aceste pareri dispersate arata nu numai ca prea putini stiu cine face si ce face sau ar trebui sa faca in aceasta tara, dar si ca institutiile statului nu stiu si, daca stiu, nu fac ceea ce legea le spune sa faca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
